În primele șapte luni de funcționare, megastructura care trebuie să elimine furturile din economie a reușit să identifice prejudicii de 265 de milioane de euro. Amploare cazurilor descoperite este tot mai mare.
De la înființare, în decembrie 2013, și până în luna iulie 2014, inclusiv, Direcția Generală Antifraudă (DGAF) a Ministerului Finanțelor a reușit parțial să satisfacă obiectivele propuse. Potrivit Consiliului Fiscal, evaziunea este estimată la circa 16% din produsul intern brut, în 2013, ceea ce înseamnă peste 20 de miliarde de euro.
Rapoartele patronatelor din diverse domenii economice indică un nivel al evaziunii de peste 50% în construcții, panificație, industria cărnii, în special în domeniul Taxei pe Valoarea Adăugată sau al muncii la negru. În primele șapte luni de funcționare, DGAF a reușit să identifice prejudicii cauzate bugetului de stat de 265 de milioane de euro. Cu toate astea, cazurile depistate au o anvergură tot mai mare.
Industria alimentară, a energiei și construcțiile, în prima linie a evaziunii
Cea mai mare parte din fraudele depistate de DGAF sunt din domeniul agroalimentar. „În domeniul producerii şi comercializării mărfurilor agroalimentare au fost stabilite obligații datorate bugetului de stat în valoare de peste 94,7 milioane euro”, potrivit răspunsurilor furnizate de DGAF Evenimentului Zilei.
De asemenea, în domeniul comercializării produselor energetice s-au depistat prejudicii aduse bugetului de stat în valoare de peste 61,5 milioane euro. În domeniul construcțiilor și materialelor de construcții prejudiciile depistate în primele șapte luni ale anului au fost în valoare de peste 20,9 milioane euro. Alte 14 milioane euro au fost pierderile pentru bugetul de stat depistate în domeniul muncii la negru.
Frauda în domeniul TVA, cel mai extins fenomen de evaziune
De departe, cele mai multe și importante cazuri de fraudă sunt în domeniul TVA. Din 16%, nivelul evaziunii la nivelul întregii economii, 12% sunt numai prejudiciile pe segmentul Taxei pe Valoarea Adăugată, fie că e vorba de achiziții intracomunitare de bunuri ușor vandabile solicitate de piața internă (produse alimentare, electronice, materiale de construcții) sau de achizițiile intracomunitare și extracomunitare de bunuri și servicii (management, marketing, consultanță).
Unul din cele mai frecvente cazuri de evaziune în domeniul TVA este achiziția unor bunuri și servicii fictive, potrivit DGAF. De exemplu, cel mai răsunător caz recent de acest tip, instrumentat însă de procurori, este al companiei SIVECO. Siveco factura achiziții fictive de produse sotfware, de la o firmă care nici măcar nu avea acest profil de activitate, în condițiile în care programele erau realizate in-house de către SIVECO.
Prin achiziții fictive, compania reușea atât să crească cheltuielile, ceea ce conducea la diminuarea impozitului pe profit, cât și să deducă Taxa pe Valoarea Adăugată. Alte modalități de fraudare în domeniul TVA sunt „organizarea unor lanțuri de comercializare frauduloase, care realizează facturări succesive între societățile interpuse”, precum și „lipsa înregistrării veniturilor și evidențierea unor stocuri scriptice fictive”, spun cei de la DGAF.
Cea mai mare fraudă
Cea mai mare fraudă identificată până acum de către inspectorii DGAF este în domeniul alimentar.
Potrivit datelor DGAF, inspectorii antifraudă fiscală au identificat și stabilit un prejudiciu de peste 24 milioane euro, reprezentând Taxa pe Valoarea Adăugată aferentă comercializării de legume și fructe către marile lanțuri de retail (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image) din 2012 până în prezent.
Potrivit DGAF, circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă între care liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retail-eri acesta fiind chiar cel mai important furnizor.
Timp de doi ani și jumătate, au fost descărcate și comercializate săptămânal în România cca 570 tone legume și fructe (28 TIR-uri), cu predilecție banane și portocale provenite din UE (Franţa, Olanda, Grecia şi Italia) şi citrice importate de la o firma din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate, potrivit Direcției Antifraudă.
Cazul a fost mediatizat deja în luna iulie, când procurorii au dispus reținerea a 12 persoane cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
330 de milioane de euro, obligații la bugetul de stat
Până în prezent, DGAF a stabilit drept obligații la bugetul de stat în valoare totală de peste 330,2 milioane euro: amenzi, confiscări de bunuri și numerar și cuantum prejudicii cauzate bugetului de stat. Direcția Antifraudă colaborează, în cazurile pe care le inițiază, cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, DNA și alte unități de parchet.