În urmă cu 13 ani, echipa României cucerea primul loc la Olimpiada Internaţională de Matematică. Acum, vârfurile acelei generaţii de excepţie lucrează pentru companii de top sau predau în universităţi de renume, aşa cum se întâmplă cu multe dintre geniile acestei ţări.
Din preţioasa formaţie făceau parte Ciprian Manolescu, Adrian Corduneanu, Constantin Chiscanu, Ştefan Radu Niculescu, Dragoş Ghioca şi Nicolae Dragoş Oprea, primii patru cucerind medalii de aur la individual.
Tinerii matematicieni români s-au remarcat încă de la prima olimpiadă internaţională de profil. În 1959, România era cea mai bună echipă dintre cele prezente la Olimpiada de la Braşov. La următoarele şase ediţii, românii s-au clasat de fiecare dată pe podium, fără a repeta însă performanţa din '59. Următoarea victorie pe echipe a venit în 1978, iar echipa a repetat succesul în 1985 şi 1987. După Revoluţie, performanţele au început să scadă, dar, în 1996, o echipă compusă din şase băieţi readucea România în prim plan.
Ciprian Manolescu, cel mai apreciat matematician român al momentului, este singurul om care a obţinut trei punctaje maxime la Olimpiada Internaţională de Matematică. Se întâmpla în 1995 la Toronto, în 1996 la Bombay şi în 1997 la Mar del Plata.
Cei mai mulţi dintre ultimii zece ani i-a petrecut în Statele Unite, reuşind să obţină titlul de doctor la Universitatea Harvard şi, la vârsta de 30 de ani, să fie numit "associate professor" la două universităţi de renume din state, Columbia şi UCLA.
Radu Ştefan Niculescu a cucerit o medalie de aur la acea olimpiadă de poveste din 1996. Ca şi Manolescu, el a dat România pe Statele Unite.
Imediat după ce a absolvit Universitatea Bucureşti, în 2000, a plecat la Pittsburgh. La Carnegie Mellon University, Niculescu şi-a construit o carieră în Ştiinţa Calculatoarelor, mai exact în cercetarea maşinilor autoinstruibile.
Astfel a stârnit atenţia Siemens Healthcare, firmă care i-a propus să se ocupe de realizarea de aparatură medicală de nouă generaţie. Din 2005, este manager de proiect şi membru de bază al echipei ştiinţifice a Siemens.
Adrian Corduneanu este unul dintre preţioşii membri ai grupului de profesionişti în informatică pe care se bazează gigantul Google.
Ajuns la mijlocul anilor '90 în Canada, românul s-a remarcat imediat, fiind numit asistent la Universitatea din Toronto, chiar dacă avea doar 20 de ani. După experienţa canadiană, a urmat una americană, la Institutul Tehnologic din Massachusetts. Remarcat de Microsoft însă din 1999, românul a devenit cercetător cu acte în regulă pentru compania lui Bill Gates încă din 2000.
După ani de perfecţionare la birourile de cercetare ale Microsoft din Cambridge, Marea Britanie, românul şi-a continuat cariera în America, lucrând exclusiv pentru dezvoltarea motorului de căutare Google.
Constantin Chiscanu a ales şi el tot Statele Unite şi, la fel ca Niculescu, este absolvent al Institutului Tehnologic din Massachusetts. Câştigător cu echipa facultăţii a locului doi în prestigiosul concurs William Lowell Putnam, Chiscanu este acum un respectat cercetător peste Atlantic.
După 1996, România nu a mai păşit pe podiumul competiţiei pe echipe. Anul trecut, România a fost abia a 17-a, a doua cea mai slabă clasare din istoria participărilor noastre la IMO.
"Sociologic, s-a dovedit că este suficient ca unul din zece mii de oameni să îşi dorească schimbarea şi, alături de ceilalţi, să o poată înfăptui. Aşadar, România are nevoie de două mii de oameni. [...] Din păcate, mulţi dintre tinerii bine pregătiţi ai României preferă să rămână în străinătate." - Florian Colceag, preşedinte IRSCA Gifted Education.
În ediţia online de mâine, citiţi un interviu cu omul-calculator, americanul Arthur Benjamin.
CITIŢI ŞI: România, în zodia mediocrităţii