În susținerea afirmațiilor sale, Akos Keller Alant vine cu nenumărate exemple. „În 2017, organizația numită Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, sau Erdélyi Médiatér Egyesület, avea un buget de 140.000 de euro și un mic portal de știri online, intitulat  Főtér, cu sediul în Cluj-Napoca, capitala neoficială a Transilvaniei.(…) Főtér și-a început activitatea în 2014, dar până  în prezent deține doar niște birouri mobilate sumar și o redacție formată din doar 10 oameni. Deși se poate să fi avut greutăți înainte de 2017, finanțele sale sunt acum mai solide grație celor două finanțări totalizând 10,5 milioane euro primite de Erdélyi Médiatér Egyesület, între sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2019.

Banii au venit din partea statului maghiar, reprezentând o mică parte din fondurile de cel puțin 150 de milioane de euro acordate de Budapesta maghiarilor din România, începând din 2016, fonduri care sunt în creștere”, scrie jurnalistul maghiar. Presa nu e, însă, singura destinație a răului de aur care curge de la Budapesta spre Tranilvania.  „Urmărind unificarea virtuală a tuturor maghiarilor, Orbán a făcut ca ei să obțină mai ușor cetățenia maghiară și, prin apropiații locali, a investit bani în comunitățile etnicilor maghiari din Slovenia, Slovacia, Ucraina și România.

Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în Transilvania – peste 145 de milioane de euro în 2017 și o sumă similară în 2018. Anul trecut, Ungaria a lansat fundația Pro Economica – o replică a fundațiilor similare mai mici din Slovenia și Serbia – prin care a promis să verse 312 milioane de euro sub formă de mici fonduri destinate dezvoltării agriculturii”.

Potrivit jurnalistului maghiar, bisericile istorice maghiare sunt și ele sprijinite financiar. „Cel mai mare beneficiar din România este Biserica Calvină din Transilvania, cu peste 130 milioane de euro. Biserica este condusă de Béla Kató, care a dezmințit numeroasele speculații potrivit cărora el ar fi prieten bun cu Orbán, afirmând că sunt doar în relații bune”.

Nici tinerii nu sunt uitați. „În plus, o serie de alte fonduri sosesc de la autoritățile centrale și municipalitățile maghiare prin programe culturale și sponsorizări venite din partea unor companii de stat. La fel ca în Serbia și Slovenia, Ungaria a finanțat baze sportive, iar deținătorii de pașapoarte maghiare din România pot cere sprijin financiar pentru familiile lor și din partea statului ungar”.

Ce urmărește Viktor Orbán prin toate aceste investiții? Ca să răspuindă la această întrebare, jurnalistul maghiar îl citează pe Tamás Kiss, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Ungaria. “Învățământul, de la grădiniță până la universitate, cluburile sportive, instituțiile culturale și presa: toate pot fi folosite în limba maghiară și numai de unguri. Apar noi instituții paralele, cum ar fi cluburile sportive. Și paralelismul deja existent se adâncește: acesta e scopul programului pentru grădinițe. Când apare o nouă grădiniță, în general ea e destinată numai copiilor maghiari. Dar este important de subliniat că asta au dorit mereu liderii maghiari transilvăneni. Iar ei se bucură de sprijinul deplin al guvernului ungar”.

Akos Keller Alant merge, însă, și mai departe, afirmând că: „În centrul acestei politici se află controlul a ceea ce etnicii maghiari din România – și din alte părți – citesc și ascultă”.

Așa se explică, susține autorul citându-l din nou pe Tamás Kiss,  și ostilitatea maghiarilor transilvăneni față de imigranții și refugiații majoritar musulmani care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. “În România nu a existat niciodată o puternică propagandă anti-migrație”, recunoațte cercetătorul de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Ungaria

N-am să intru în mai multe amănunte. Pe mine, Akos Keller Alant a reușit să mă convingă. Premierul Viktor Orbán are o viziune clară asupra a ceea ce are de făcut în Transilvania și are și sumele necesare. Nu e nicio mirare, propaganda Budapestei a fost tot timpul prezentă în Transilvania, iar scopurile ei au fost mai tot timpul aceleași. Altceva aș vrea eu să remarc, din dorința de a fi sincer până la capăt cu dumneavoastră. La sfârșitul materialului din Balkan Insight apare următoarea precizare: Acest articol a fost realizat ca parte a Resonant Voices Initiative in the EU/Voci marcante ale UE, finanțat de Fondul pentru Securitatea Internă și Poliție al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestui articol îi aparține numai BIRN, și acesta nu reflectă sub nicio formă punctele de vedere ale Uniunii Europene. Pentru cei care nu știu, BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) este o rețea de jurnaliști din Balcani interesată să promoveze valorile europene și care primește donații inclusiv de la Comisia Europeană, Delegația Uniunii Europene în Muntenegru, Agenția austriacă de Dezvoltare și Ministerul norvegian al Afacerilor Externe. Date fiind toate aceste informații, materialul le poate părea părtinitor unora, date fiind relațiile încordate ale lui Viktor Orbán cu birocrația de la Bruxelles. Pe de altă parte. însă, nimeni nu poate contesta că în ultima vreme guvernul de la Budapesta alocă sume din ce în ce mai serioase comunității maghiare din România, iar rezultatele se simt.

 

Te-ar putea interesa și: