Un scripcar român la Londra câştigă pe străzi mai mult decât un profesor universitar în România

Puştiu' ridică 3.000 de lire sterline lunar cântând la acordeon sub Tamisa Bridge, în duet cu un violonist. Cei doi fac 200 de lire zilnic şi ştiu locurile cu vad. Legile britanice permit această activitate. Puştiu', care a fost lăutarul de casă al Cordunenilor, şi-a adus soţia şi copilul la Londra, şi-a închiriat un apartament şi merge la cântat, pe străzi, ca şi cum ar merge la serviciu.

Lăutarul Cordunenilor s-a mutat, cu tot cu acordeon, lângă London Bridge, celebrul pod din metropola britanică. De când s-au înrăutăţit afacerile clanului ieşean, acordeonistul Puştiu' a fost nevoit să se reprofileze. A luat calea pribegiei şi a ajuns tocmai în Londra, capitala Marii Britanii. "Foaie verde peste Prut"

Pe Puştiu' l-am găsit sub un pod din capitală, cântând cu foc la acordeon, acompaniat de un amic mai tânăr, c-o scripcă-n mână. Niciunul dintre ei nu ştie boabă de engleză, dar câştigă din cântat bani frumoşi. Versuri precum "Foaie verde peste Prut" sau "Barca pe valuri pluteşte uşor" răsună toată ziua pe malurile Tamisei, în centrul Londrei. Versurile româneşti, acompaniate de acordeon şi de vioară, opresc trecătorii, fie turişti, fie chiar londonezi în fugă spre serviciu. Îşi trag sufletul câteva momente apoi plătesc cu ceva mărunţiş pentru spectacolul ambulant. Deghizaţi în "italieni"

După câteva melodii cântate fără pauză, au oprit instrumentele ca să mai adune din mărunţişul primit. Dacă-i întrebi, frontal, ce hram poartă, încearcă să te ameţească stâlcind printre dinţi câteva cuvinte în italiană. "Suntem italieni. Venim din Italia", spune unul dintre ei, într-o limbă aproape inventată. Admit cumva că sunt de etnie romă. Acordeonistul arată cu mâna spre colegul de "trupă" spunând că el e "zingaro. După alte câteva minute de conversaţie româno-italiană, dar fără ca ei să recunoască că provin din România, încercăm şi o variantă de dialog în engleză. "Hai mai bine vorbeşte în româneşte. Noi nu ştim englezeşte şi nu înţelegem", s-a predat într-un final acordeonistul, care s-a văzut nevoit să-şi dezvăluie naţionalitatea.  100 de lire pe zi

Cântăreţii români văd activitatea lor ca pe oricare alt job în străinătate. Cu noaptea în cap îşi iau instrumentele şi se aşază în zone pietonale intens circulate. Se instalează rapid şi dau drumul la cântări. "Eu spun că nu e nimic rău. Cântăm, iar oamenii, dacă vor, ne dau bani, dacă nu, trec mai departe", spune acordeonistul, care s-a prezentat drept Puştiu', aşa, ca pentru prieteni.

Melodie după melodie, monedele se adună în cutia de la vioară aşezată la picioarele lor. "Câştigăm cam 100 de lire pe zi de fiecare. În cele mai proaste zile am făcut câte 80, dar tot e bine", mărturiseşte Pustiu'. Un venit foarte valoros ţinând cont că o femeie care lucrează ca menajeră în Anglia câştigă 70 de lire pe zi sau un muncitor necalificat pe un şantier e remunerat cu 80 de lire zilnic pentru zece ore de muncă. Din echipa lui Nucă Experienţa lui Puştiu' în metropolola din Regat a început în urmă cu doar şase luni, unde a venit să facă bani. În ţară nu mai era rost. În România trăia într-un sat din zona Paşcani şi câştiga bani cântând la nunţi şi botezuri. "Nu prea mai este o afacere să cânţi la nunţi. Treburile s-au stricat. Eu am cântat mult cu lăutarul Nucă şi formaţia lui. Am cântat de multe ori la nunţile sau la petrecerile Cordunenilor. Acum nu se mai fac bani în ţară că nici nunţile nu mai sunt cum au fost o dată", afirmă, cu regret, lăutarul. Au dormit prin parc

Puştiu' nu vrea, sub niciun chip, să-şi dezvăluie adevăratul său nume. Oricum, oamenii de-acasă îl ştiu după poreclă. La cei 36 de ani ai săi, Puştiu' susţine că aventura în Marea Britanie a început anevoios pentru el şi pentru scripcar. "La început am dormit prin parc. Nu am cunoscut nimic pe aici. Apoi am prins curaj şi am început să ne orientăm în ce locuri putem cânta. Aici e voie să cânţi, atâta timp cât îţi vezi de treabă şi nu agresezi trecătorii", explică Puştiu. Tot el povesteşte că, după o lună, şi-a adus şi soţia cu băieţelul de patru ani. "Am reuşit să găsim o casă în care să locuim. Stăm toţi acolo, avem baie, dormitoare. Nu putem să ne plângem", explică Puştiu. Oricum, după cum povesteşte, pare luxul de pe lume în comparaţie cu ce-avea acasă. "Măcar nu furăm"

Despre acte sau formalităţi legale de muncă nici nu poate fi vorba în cazul lor. Planul celor doi e extrem de simplu. Au ochit zonele cu vad, intens circulate, şi fac un turneu pe la toate. Unde iese banul, zăbovesc mai multe ore. Au totuşi o mare mulţumire: măcar ei nu fură sau nu cerşesc. Ci doar cântă. Adică e o chestie aproape onorabilă din punctul lor de vedere. "O perioadă din zi stăm aici că sunt mulţi turişti acum, apoi când se întorc oamenii de la muncă ne mutăm pe alt pasaj", explică Puştiu strategia de a vâna cât mai mulţi trecători sensibili la muzică, dar şi cu dare de mână.

Scripcaru, reticent din capul locului, îi retează cheful lui Puştiu' de a mai sta la palavre. "Hai Puştiu' mai cântăm ceva azi? Cu vorbăria mai puţin, cu cântatul mai mult". Şi a pus mâna pe arcuş şi pe vioară şi a dat tonul pentru o altă populară de prin părţile Moldovei.

"Trebuie să cântăm mereu, ca să atragem turiştii după muzică. Altfel, nu facem bani. Nimeni nu ne întreabă nimic, iar noi chiar asta dorim. Să fim lăsaţi să cântăm şi să strângem bani. Oricum n-am şti ce să le zicem, că nu cunoaştem engleza." Puştiu, lăutar de pripas

6.000 de lire sterline fac cei doi lăutari în fiecare lună cântând pe străzile din Londra

TRUPA LUI NUCĂ

Lăutarul oficial al "Casei Cordunenilor"

Cristi Nucă, în trupa căruia a cântat Puştiu', e unul din cei mai cunoscuţie lăutari ieşeni, nelipsit de la petrecerile Cordunenilor sau de la cele ale clanului lui Cosmos Tănase. Nucă are şi propriul site unde îşi promovează muzica lăutărească. "Al patrulea fiu dintr-o familie cu 5 copii, Cristi Nucă şi-a început cariera pe când era doar un copil. Cântă de când avea 9 ani cu orga şi acordeonul şi mergea cu părinţii lui la nunţi şi petreceri. Mai târziu şi-a descoperit calităţile vocale, fiind inspirat de mama sa", se arată pe site-ul de "prezentare" al lăutarului.