Un prost urlă în pustii la statul de hoți. Prostul sunt chiar eu!

Ca să nu existe nici ce mai mică confuzie, nu voi folosi în acest articol deloc cuvântul Țară, ci Statul Român, că așa e corect și drept. Țara nu are nicio vină, deși o înjurăm, de multe ori birjărește, confundând-o cu statul, generos cu străinii, dar, cu proprii cetățeni, cel mai mare cleptoman, că să mă exprim elegant.

Furtul românilor de către statul român nu e ceva nou. Domnitori vremelnici și, mare parte, venetici, își însușeau una-două averile marilor boieri pământeni. Mereu având câte o explicație…

Secularizarea averilor mănăstirești a fost altă hoție, deși prezentată ca un mare act patriotic.

Așa a ajuns Sfânta Mănăstire Cozia ctitorită de Mircea cel Bătrân, primul leagăn al învățământului românesc, pușcărie, de se scandalizase  Eminescu.

În căutările mele de subiecte pentru evenimentulistoric.ro, am dat ieri peste cazul Dumitru Arizan, care este zugrăvit AICI.

Nu știm de ce a murit Dumitru Arizan, dar de ce am exclude ipoteza că așa orașul Roșiori a scăpat de o mare datorie?

Cert e că de la furtul familiei Arizan de către Primăria Roșiori, de fapt tot statul român, mi-a venit să scriu acest articol.

Sunt nedreptăți strigătoare la cer, făcute de statul român!

Mă uit cum sunt blocate de 31 de ani de zile restituirile proprietăților furate de comuniști…

Mă uit la câte dosare pe Legea 10 sunt lăsate să fie mâncate de „șoareci” în subsolurile Primăriei Municipiului București… Timp în care democrații din USR fac spume în Consiliul General ca să controleze banii bucureștenilor.

Cum să clădești un stat de drept într-un stat hoț?

Am scris în ultimii ani de apariție pe hârtie a Evenimentului Zilei de m-au durut mâinile despre cetățeni furați de statul român, prin Justiție, care tot a statului este.

Numai după Paști m-au sunat patru dintre cetățenii furați, despre care am scris până la sfârșitul lui 2019, ca să-mi spună că și azi tot furați sunt!

Hai, ca să nu vă cer să mă credeți pe cuvânt, să vă dau și link-uri către articolele despre ofurile lor: AICI, AICI, AICI. Nici în cazul SC Vlăsia versus Eximbank (banca statului român) nu s-a făcut dreptate, după vreo 10 ani de procese.

Mai știe cineva ceva despre Agenția Domeniilor Statului?

Cui arendează, cu cât, ce mai încasează? Acolo sunt terenuri suficiente să se compenseze statul român cu proprietarii furați de comuniști.

Dar pe care guvernanți i-a interesat vreodată cu adevărat să facă dreptate?

Vă spun eu, pe toți i-a durut în turul pantalonilor, buzunarele lor să iasă bine, că guvernarea e scurtă…

Apropo, Agenția Domeniilor Statului știe măcar pe mâinile cui a ajuns perla agricolă a Europei, da, a Europei, nu exagerez, Insula Mare a Brăilei, pe care, parcă, o avea în administrare?

Moștenirea lui Iliescu

Statul este administrat de partide, iar toate partidele noastre de după 1989 au fost obligate să concureze cu FSN, partidul lui Ion Iliescu și al celor mai corupți lideri ai PCR, cei din liniile a doua și a treia, până când și l-au împușcat pe Ceaușescu și au pătruns în linia întâi.

Cât a trăit Corneliu Coposu, PNȚCD a fost singurul partid cât de cât neafectat de „sindromul iliescian”, care se manifestă și azi prin boala de a veni la putere ca să fure, repede și mult.

După moartea Seniorului, au îngropat cu o viteză, demnă de Alain Prost, PNȚCD, ca nici amintirea lui să nu le tulbure hoțiile!

Apoi, toate partidele s-au fesenizat în hoție. Actuala Constituție trebuie de urgență arsă în piața publică.

De la ea pleacă tot Statul Hoț, construit și controlat de Securitate, nu contează sub ce nume!

Asta fiind situația, ai ce să faci (CSF)? N-ai ce să faci (NCSF)!

Decât să urli în pustii, ca un prost ca mine!

Ca să dea paharul pe dinafară, aflu că numita Viorica Dăncilă a primit un post la Banca Națională!

CSF? NCSF!

„Băieții” e în toate!