Un nou "caz Grăjdan". Victor Ponta ştia că sensul deciziei Curţii Constituţionale va fi denaturat

Premierul a ştiut cu o zi înainte că în adresa Curţii va scrie "actualizarea listelor", nu "liste actualizate".

Curtea Constituţională (CCR) nu a cerut "actualizarea listelor electorale permanente", ci "listele actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie". De la acest joc de cuvinte, a plecat isteria organizării unui "mini-recensământ", anunţat de ministrul de Interne, Ioan Rus, şi care ar urma să fie făcut de autorităţile locale până pe 24 august. Plan bine pus la punct Premierul Victor Ponta ştia că pe masa Guvernului va ajunge o adresă care va denatura sensul deciziei CCR. Şeful Guvernului "a prevăzut" cu o zi înainte că, în loc de liste actualizate, CCR va cere Executivului actualizarea acestora. El a fost dat de gol de o declaraţie din 2 august, postată pe siteul Executivului, în care preciza că va avea discuţii cu toate instituţiile responsabile în actualizarea listelor electorale. În realitate lucrurile au stat altfel. După şedinţa din 2 august, Curtea Constituţională a anunţat, într-un comunicat de presă, că, din cauza datele contradictorii pe care le-a primit, să solicite Guvernului ca, până la data de 31 august, "să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie". Acelaşi lucru apare şi în comunicatul CCR din 3 august, care anunţa că şedinţa referitoare la validarea sau invalidarea referendumului va avea loc pe 31 august, nu pe 12 septembrie cum se anunţase iniţial. Curtea a ţinut cont de faptul că "termenul acordat Guvernului pentru transmiterea listelor electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie, este 31 august 2012". În concluzie, de la CCR au plecat două documente cu conţinut diferit: comunicatul destinat presei şi o adresă către Guvern. Adresa preciza că CCR a decis să "să solicite Guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012". Surse din CCR au declarat cotidianului România Liberă că, probabil, conţinutul adresei către Guvern a fost schimbat de către asistentul magistrat, pentru a permite Ministerului de Interne să actualizeze listele permanente în interesul USL, prin eliminarea din liste a cât mai multor persoane. Potrivit "Curentul", hârtia a fost semnată chiar de preşedintele Curţii, Augustin Zegrean. Surse EVZ susţin că Zegrean nu a verificat forma în care i-a venit adresa. În ciuda acestor nereguli, documentul care va fi luat în calcul este decizia CCR, nu adresa ajunsă la Guvern, susţine Laura Ştefan, reprezentant al Expert Forum (EFOR). "Nimeni nu mai înţelege nimic şi este de datoria Curţii să lămurească ce anume a cerut", a spus ea. O altă confuzie Preşedintele suspendat, Tra ian Băsescu, a punctat sâmbătă o altă "confuzie în ceea ce a cerut Curtea Constituţională Guvernului în legătură cu actualizarea listelor". El a citit public adresa primită de Victor Ponta. "Mă văd nevoit să explic public domnului ministru Rus, dar şi domnului doctor Ponta, ce au de făcut, în conformitate cu solicitările CCR. Trebuie să ia listele şi să constate dacă au fost radiaţi din liste cei decedaţi până la 29 iulie, dacă au fost introduşi pe liste cei care au împlinit vârsta de 18 ani, dacă au fost radiaţi cei care nu mai au cetăţenia română(...) Nu trebuie să alerge pe coclauri. Ei trebuie să meargă la instituţii care furnizează datele despre cei care au dreptul să se afle în listele electorale şi cei care nu au acest drept", a spus Băsescu. Acesta a mai spus că solicitarea CCR privind actualizarea până pe 29 iulie este împotriva legii. "Actualizarea trebuia făcută până la maxim 5 zile de la data stabilirii referendumului. Asta înseamna că: pe 6 iulie s-a stabilit că data referendumului va fi 29 iulie, listele electorale trebuie să cuprindă situaţia de la 11 iulie. (…)", a mai spus Băsescu. Judecătoarea Iulia Motoc: "Presiunile continuă" Judecătoarea Iulia Motoc a dezvăluit că asupra sa şi a celorlalţi judecători ai CCR "s-au făcut presiuni". Mai mult, Motoc a spus că anunţul potrivit căruia şi-ar pregăti demisia de la Curte face parte din seria de presiuni care ar fi fost făcute la adresa sa. "Nu am de gând sămi dau demisia. Faptul că unii ar fi anunţat demisia mea deja poate fi considerat ca o formă de presiune asupra mea", a declarat Iulia Motoc, pentru România Liberă. Ea a mai spus că s-au făcut multe presiuni asupra judecătorilor, "mai ales începând cu data de 27 iunie, când ne-am pronunţat asupra faptului că Traian Băsescu va reprezenta România. De altfel, atunci am sesizat aceste presiuni la UE, apoi, la data de 2 iulie, după ce preşedintele interimar Crin Antonescu a spus că actuala componenţă a Curţii este o ruşine, noi am sesizat atât Comisia Europeană, cât şi Comisia de la Veneţia. Presiunile au continuat şi continuă", a adăugat Iulia Motoc.

De ce nu sunt interesaţi primarii să cureţe listele Eliminarea din listele electorale a tuturor persoanelor care nu mai au drept de vot, lucru care ţine de primari, e în defavoarea acestora. Potrivit unui calcul EVZ, dispariţia de pe liste a 1,3 milioane de votanţi înseamnă evaporarea a peste 4.000 de consilieri locali şi pierderea multor bani de către primării. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informa opinia publică, zilele trecute, asupra faptului că singurii care pot opera modificări în listele electorale sunt primarii. Reprezentanţii AEP pot doar controla şi dispune măsuri în consecinţă. Prin urmare, de ce l-ar asculta edilii pe ministrul de Interne, Ioan Rus, şi ar trece zilele următoare la eliminarea de pe listele de vot a persoanelor care nu mai au acest drept, în contextul în care această operaţiune se întoarce împotriva lor şi penal, şi material? Edilii pot înfunda puşcăria Guvernul Victor Ponta, prin Ministerul de Interne, a declarat că va demara zilele următoare o amplă acţiune de curăţare a listelor electorale de persoanele deoarece au decedat, şi-au pierdut în instanţă acest drept sau s-au stabilit în străinătate. Acest lucru face parte din campania liderilor USL în încercarea lor disperată de a găsi o cale pentru validarea referendumului din 29 iulie. În ediţia sa de sâmbătă, 4 august, EVZ vă informa că, pentru validarea referendumului, trebuie să dispară din listele electorale 1.374.412 alegători. Pentru aceasta, primarii din toate localităţile trebuie să transmită la Bucureşti alte cifre cu privire la numărul de alegători din localitatea lor, mult mai mici decât cele transmise acum câteva săptămâni, înainte de demararea scrutinului. Pentru aceasta, toţi edilii sunt pasibili de comiterea unor infracţiuni, care se pedepsesc cu ani grei de închisoare. Una dintre acestea este comunicarea de informaţii false, care se pedepseşte cu închisoare de la unu, la cinci ani. O altă in-fracţiune este cea de fals material în înscrisuri oficiale, în exercitarea funcţiei publice, ce se pedepseşte cu o privare de libertate pentru o perioadă de şase luni, până la cinci ani. Peste 4.000 de consilieri locali s-ar evapora Potrivit unui calcul realizat de EVZ, în cazul în care 1,37 de milioane de alegători vor dispărea din România, prima consecinţa va fi evaporarea a aproximativ 4.000 de consilieri locali. Acesta lucru îi va ne mul ţumi întâi de toate chiar pe primarii respectivelor localităţi, deoarece numărul de consilieri locali se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor. Baremul începe de la 1.500 de locuitori, pentru care se pot alege nouă consilieri locali, şi se termină cu peste 400.000 de locuitori, pentru care se pot alege 31 de consilieri locali. Un alt efect al reducerii numărului de alegători se referă la bani. Foarte multe proiecte din fonduri europene sunt implementate în baza unui număr de locuitori. În urma diminuării acestora, foarte multe primării vor avea probleme în cadrul raportărilor finale. Tot de numărul de locuitori depind şi banii primiţi de la bugetul central. CITIŢI ŞI: