Speranta de viata e mai mare, dar nu si in Romania.
Un european din sase traieste sub pragul saraciei, in vreme ce 10% dintre cetatenii UE traiesc in familii unde nimeni nu munceste, arata raportul anual privind protectia si incluziunea sociala, dat publicitatii luni, la Bruxelles. Raportul, precizeaza un comunicat al Comisiei Europene (CE), prezinta primele strategii nationale integrate asupra pensiilor, incluziunii sociale si ingrijirii medicale pe termen lung si cuprinde punctele-cheie pentru rezolvarea problemelor din fiecare stat.
Potrivit raportului, 16% dintre europeni traiesc sub pragul saraciei, delimitat la 60% din venitul mediu din fiecare stat membru. Daca in cazul Suediei proportia populatiei care traieste sub limita saraciei este de doar 9%, in cazul Lituaniei si Poloniei ea creste la 21%. Acelasi studiu realizat de Eurostat in 2004 spune ca 18% dintre romani traiesc la randul lor sub pragul saraciei, asa cum este el stabilit la nivel national.
Somerii - exclusi din societate
Studiul prezentat de Comisia Europeana precizeaza ca aproximativ unu din zece europeni, cu varste cuprinse intre 18 si 59 ani, cu exceptia studentilor, traieste in gospodarii unde niciun membru al familiei nu dispune de un loc de munca.
Rata se situeaza la aproape 4,5% in Cipru si la peste 13% in Polonia si Belgia. In Romania, ea este de aproape 10%, aproape identica cu media europeana. Raportul noteaza insa ca un loc de munca nu-i protejeaza intotdeauna pe oameni de riscul traiului in saracie. In 2004, 8% dintre europenii majori traiau in saracie, drept urmare intampinau dificultati in a participa si a se implica in societate. Aceasta rata era in jur de 5a in Cehia, Germania si tarile nordice si pana la 13%-14% in Polonia sau Portugalia, se mai precizeaza in raport.
Traim cam putin
Raportul noteaza totodata o crestere „spectaculoasa” a sperantei de viata in ultima jumatate a secolului in Europa. Aceasta a crescut, in medie, de trei ori din 1995 pana in 2005 pentru barbati si de doua ori pentru femei. Momentan insa, in Europa exista numeroase diferente intre statele membre, iar Romania se afla undeva in coada clasamentului atat la barbati, cat si la femei. (Alaturat se afla un tabel care prezinta situatia in cateva dintre statele membre.)
Diferentele dintre state se refera si la totalul cheltuielilor cu ingrijirea medicala, care este cuprins intre 5,5% si 5,8% din PIB in Estonia sau Romania si pana la 10,9% in Germania.
Totalul cheltuielilor pentru sanatate include atat sumele din sectorul public, cat si din cel privat, care reprezinta un sfert din total, se mai arata in raport.