Peste 9.300 de hectare de pădure din Răstoliţa, Stânceni şi Lunca Bradului, care au fost restituite iniţial moştenitorilor grofului Banffy Daniel, au revenit în proprietatea statului român, în urma unei hotărâri definitive pronunţată ieri de Tribunalul Giurgiu. S-a ajuns în această situaţie datorită unui document al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii care a demonstrat că Banffy Daniel a fost un criminal de război şi că, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, proprietăţile i-au fost confiscate legal.

Procesul de revizuire a hotărârii din 2007 privind retrocedarea suprafeţei de 9.323 hectare de pădure a fost iniţiat în anul 2014, de către fostul prefect Vasile-Liviu Oprea, în baza unui document emis de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). În documentul CNSAS se arăta că averea lui Banffy Daniel nu a fost preluată în mod abuziv de regimul comunist, ci a fost confiscată în baza unei sentinţe prin care era condamnat pentru instigare la crime împotriva umanităţii în perioada 1940-1944.

Potrivit documentului CNSAS, conduita lui Banffy Daniel în perioada de ocupaţie horthystă din Ardeal a fost „vădit contrară intereselor României şi populaţiei româneşti din Ardeal” şi că „faţă de această conduită, averea autorului Banffy Daniel a fost preluată de statul român”. În documentul CNSAS se arată că Banffy Daniel a fost condamnat, în 1952, la 8 ani de muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru instigare la crime împotriva umanităţii, prevăzute de art.3, lit. c din Decretul 207/48. Odată cu această condamnare s-a dispus şi confiscarea întregii sale averi.

Recursul urmaşilor, nefondat

Din acest motiv, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mureş a considerat că bunurile respective au fost confiscate ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război în perioada 6 septembrie 1940 - 9 mai 1945 şi nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legii de reconstituire a dreptului de proprietate. Prin urmare, Comisia Judeţeană Mureş a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 9.323 ha s-a făcut cu nerespectarea legii, având în vedere că „preluarea averii numitului Banffy Daniel nu s-a făcut de către regimul comunist, ci pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada 1940-1944”. Tribunalul Giurgiu a respins ca nefondate recursurile declarate de moştenitorii lui Banffy Daniel - Bethlen Anna, Bethlen Susana şi Szenkuti Eva - împotriva hotărârii judecătoreşti care anula sentinţa numărul 764 din 28 iunie 2007, pronunţată de Judecătoria Reghin, pentru restituirea pădurii, la solicitarea Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Mureş şi a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. 

Foto: Daniel Banffy

A coordonat represiunea împotriva românilor

Familia grofilor Banffy a fost una dintre cele mai bogate din Ardeal, dar şi una dintre cele mai opresive cu populaţia românească. După ce la finalul Primului Război Mondial a părăsit România, Daniel Banffy s-a întors în Ardeal în timpul ocupaţiei horthyste, în calitate de ministru al Agriculturii, la Budapesta. Acesta a manifestat ură față de români, mai ales după realizarea, în 1918, a României Mari, prin unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Între timp, în 1923 avusese loc reforma agrară, prin care formele feudale de stăpânire a pământului fuseseră înlăturate, iar ţăranii (indiferent de etnie) fuseseră împroprietăriți. Astfel, grofii au rămas fără o mare parte din pământurile lor, exploatate, sute de ani, cu iobagi români. După eliberarea Ardealului, s-a refugiat la Budapesta De aceea, acești aristocrați de secol XVIII, refugiați la Budapesta, s-au întors cu dorinţa de a se răzbuna pe români, sub protecția trupelor maghiare. Ei au fost cei care i-au instigat pe soldați la crime împotriva populației nevinovate.

Mai întâi au urmărit să-i linșeze pe delegații la Marea Adunare de la Alba Iulia, apoi eliminarea sau deportarea preoților, intelectualilor și liderilor politici ai românilor. O soartă crudă au avut țăranii care au primit loturi de pământ pe foste moșii ale grofilor. Mulți dintre ei au fost bătuți, schingiuiți și omorâți în chinuri grele. Toată această acțiune de deposedare, confiscare de pământuri și de bunuri a românilor, a fost coordonată de groful Daniel Banffy, din poziţia sa de ministru al Guvernului Horty. Din cauza acțiunilor barbare la care a luat parte, acesta a fost condamnat, în 1952, după eliberarea Ardealului de sub ocupație hortystă, la închisoare şi deposedarea de avere. Însă, Banffy a scăpat de sentință și s-a refugiat la Budapesta. A murit, în 1955, în libertate.

Foto: Miklos Horty a ocupat Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena, 30 august 1940