Oamenii veneau la el, cum merg astăzi la mormântul lui Arsenie Boca, pentru vindecări extraordinare.
După ani de documentare, Ciprian Honca, angajat al Muzeului Judeţean Satu Mare, care a început să îşi scrie lucrarea de doctorat despre călugărul ce în urmă cu mai bine 100 de ani era pe prima pagină a ziarelor, a reuşit să facă o schiţă biografică a controversatului călugăr Arpad Pasztory, descoperind că el era rutean maghiarizat, născut în Maramureş.
Pasztory a devenit călugăr bazilitan şi, în ciuda faptului că a depus un jurământ de sărăcie, el a reuşit să renoveze mănăstirile pe care le-a condus, precum cea din Mariapocs sau cea de la Bixad.
Celebritatea
Călugărul şi-a câştigat celebritatea încă de pe vremea când era la mănăstirea de la Mariapocs, renumită pentru Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, devenită astăzi loc de pelerinaj.
„În perioada petrecută aici (la Mariapocs - n.r.) şi, conform unor surse, chiar mai devreme, monahul a reuşit să îşi creeze un soi de renume în rândul poporului, prin profeţii, vindecări miraculoase, chiromanţie şi alte activităţi de acest gen.
Era căutat de sute de mii de pelerini şi se bucura de un statut de sfânt. Alţii îl contestau şi îl denigrau, considerându-l vraci, vrăjitor sau şarlatan. Nu sunt puţine sursele care spun că monahul nu avea pretenţii financiare în schimbul acestor servicii. Nu refuza însă dacă cineva lăsa benevol o donaţie. Sumele importante rezultate astfel i-au atras călugărului antipatii.
Cei care îi contestau calităţile puneau minunile pe seama a tot felul de tertipuri, precum folosirea luminii cinematografice de magneziu atunci când pretindea că interacţionează cu sufletele morţilor, sau utilizarea unor cortine din spatele cărora apăreau la comandă Sfânta Fecioară Maria, Sfântul Iosif, Arhanghelul Gabriel", a scris Ciprian Honca, în schiţa biografică a călugărului Pasztory Arkad (1844-1916).
Falansterul cu 100 de camere
Unul dintre cei care au încercat să meargă pe urmele misteriosului călugăr este scriitorul Felician Pop, director adjunct al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare.
Potrivit acestuia, falansterul lui Pasztory este una dintre cele mai ciudate construcţii din judeţul Satu Mare. Era practic un fel de castel ce avea 100 de camere pentru persoanele nevoiaşe dar şi pentru cei care decideau să renunţe la toate averile lumeşti pentru a-şi trăi restul vieţii în sărăcie.
Călugărul a pus la punct aici un sistem în care toţi cei ce apelau la grija lui erau ajutaţi, dar erau şi implicaţi în diferite activităţi în acelaşi timp.
„Mii de pelerini din Imperiul Habsburgic veneau la călugăr pentru a-i trata. (...) Oamenii veneau la el, cum merg astăzi la mormântul lui Arsenie Boca, pentru vindecări extraordinare.
Citește și Arsenie Boca în fotografii inedite
Falansterul a găzduit sute de persoane. După instaurarea regimului comunist Ordinul basilitan şi Cultul greco-catolic au fost desfiinţate, oamenii au fost alungaţi, iar clădirea transformată în CAP.
Jumătate a fost demolat în 1988, înaintea Revoluţiei, jumătatea care se află pe teritoriul comunei Bixad, iar jumătatea rămasă este pe teritoriul oraşului Negreşti Oaş.
Se spune că înainte să moară călugărul Pasztory a prevestit prăbuşirea falansterului, a rostit şi un blestem, dar a prevăzut şi o renaştere, care nu se întrevede, cel puţin deocamdată", a declarat Felician Pop pentru Agerpres.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric