Ultimul 23 august al familiei Ceauşescu

O paradă dezlânată, o festivitate obositoare, un dictator fără chef şi toate semnele că sfârşitul era aproape!

Ziua Naţională a României, 23 august 1989. "A fost o sărbătorire atipică şi destul de stranie", îşi aminteşte cineastul Pantelie Tuţuleasa, fost operator de film al familiei Ceauşescu. "În acel august finalizasem «Ţara muncii»! Un lungmetraj cu dedicaţie pentru sărbătoarea naţională care, dacă îmi aduc bine aminte, atunci a căzut într-o zi de miercuri", îşi aminteşte Tuţuleasa. "În acea vară programul lui Ceauşescu fusese foarte încărcat, era mult «pe teren». Ceea ce mi s-a părut destul de ciudat este că, pentru prima dată, parada comunistă de 23 August nu a mai avut loc în Piaţa Aviatorilor, ori pe Stadionul 23 August, ci pe Cheiul Dâmboviţei, ca să zic aşa! A fost improvizată o tribună la Casa Radio… Ştiţi, clădirea trebuia iniţial să găzduiască Muzeul Partidului Comunist, şi era supranumită «sora mai mică a Casei Poporului»". Gorbaciov "îi stătea în coastă" S-a dovedit a fi o festivitate vizibil obositoare pentru cuplul Ceauşescu şi mai scurtă decât altădată, după cum subliniază Tuţuleasa. "A fost un 23 August ciudat… Elena Ceauşescu părea foarte obosită, el părea fără chef şi nu a mai avut o cuvântare atât de lungă, parcă nici ovaţiile nu au mai avut amploarea celor de altă dată. Pot spune că, la acel 23 August din 89, el a avut pentru ultima oară rolul principal, la ultima paradă dedicată oamenilor muncii". Ce se întâmplase cu Ceauşescu? El, căruia îi plăceau atât de mult manifestările de acest gen. "Era cu Gorbaciov în coastă! Gorbaciov îi luase cheful. Telegrama de felicitare pe care o primise Ceauşescu din Rusia cu ocazia Zilei noastre Naţionale nici măcar nu era semnată de către liderul sovietic! În iulie '89, Gorbaciov efectuase o vizită oficială în România, iar îl bătuse la cap pe Ceauşescu cu perestroika, iar lui Ceauşescu nu îi convenea deloc. Se pare că a fost o întrevedere furtunoasă, conform unor zvonuri ve nite dinspre serviciul de pază", adaugă cineastul. Ceea ce spune Tuţuleasa este "completat" de însuşi Mihail Gorbaciov, care declara într-un interviu pentru CNN: "Ceauşescu era un om complicat. Spunea că el are perestroika lui. Obişnuia să-mi dea sfaturi, o groază de sfaturi, aveam de-a face cu un oligarh care controla totul...". "Mai uşor cu ce se ştie" "De teama lui Gorbaciov, în acel an îmi aduc aminte că s-a mai renunţat oarecum la cultul personalităţii. Oamenii care răs pundeau de propagandă primi seră ordine precise de la Ceauşescu să o lase mai uşor cu…ce se ştie! Să nu se mai vorbească atât despre meritele sale!". Mai aflăm că, după ce s-a încheiat festivitatea din 23 August 1989, cuplul Ceauşescu s-a retras în linişte la Snagov. "S-a tot vorbit despre masa pantagruelică pe care a dat-o Ceauşescu la Snagov în acel ultim 23 August, despre cum s-a distrat lumea «de partid» acolo... Nu era ceva neobişnuit, neobişnuit era că existau toate semnele unui sfârşit neaşteptat pentru Ceauşescu...", încheie Tuţuleasa. Dezlănţuit în Pravda Pe 18 august 1989, Ceauşescu acorda un interviu reporterului Pravda, Boris Avercenko. Interviul era publicat de către presa românească chiar în ziua de 23 august. "Bineînţeles că Avercenko i-a adresat lui Ceauşescu întrebări legate de perestroika", spune Tuţuleasa. "Ceea ce este de reţinut este că Ceauşescu a insistat în interviu pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei, suveranităţii şi neamestecului în treburile interne! În plus, a fost foarte categoric şi a declarat: «Nu admitem teza aşa-zisei «pieţe libere», pentru că aceasta înseamnă libertate pentru speculă!». Ceauşescu se dezlănţuia, îl contra pe Gorbaciov în Pravda, vă daţi seama!" "Ceea ce mi s-a părut destul de ciudat este că, pentru prima dată, parada de 23 August s-a desfăşurat, în 1989, pe Cheiul Dâmboviţei!" <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/pdZgrcBH4mQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> PANTELIE TUŢULEASA, cineast Omagiu conducătorului iubit Iată cum îşi "ilustra" România Liberă prima pagină în 1989: "În zi de August, ţara înalţă imn de slavă Spre a-şi cinsti viteazul Erou Conducător: TRĂIASCĂ TRICOLORUL ŞI COMUNISTA ERĂ! TRĂIASCĂ CEAUŞESCU ŞI-AL ŢĂRII VIITOR!". Până în 1989, manifestările de 23 august au fost spectacole enorme cu efort uman dus la maximum FOTOGRAFII: ARHIVA PANTELIE TUŢULEASA Cum s-ar fi văzut 23 august 1944, în direct, la TV Microfoane de la 1944, zeci de ore de discuţii cu supravieţuitori ai momentului, costume de epocă, filmări exterioare în zonele cu semnificaţie istorică, imagini inedite de arhivă şi transmisii în alb-negru. Astfel a imaginat Digi24 scenariul unui eveniment care a marcat istoria României - 23 august 1944. În acea zi, la ora 17.30, din ordinul Regelui Mihai I, se produce arestarea lui Ion Antonescu şi a lui Mihai Antonescu. Digi24 încearcă astăzi să răspundă la întrebarea: "Cum s-ar fi văzut 23 august 1944 dacă în România ar fi existat televiziunea de ştiri?". De la ora 21.00, într-o ediţie specială "23 august 1944, jurnal în direct", Luca Niculescu, Sanda Nicola, Ioana Ţigănilă, Raluca Ciobanu, Teodora Ghenciu, Dana Vlad şi Laurenţiu Rădulescu le prezintă telespectatorilor evenimente de la 23 august, într-o viziune nemaiîntâlnită până acum. Pe tot parcursul zilei, în buletinele de ştiri, telespectatorii vor face un exerciţiu de imaginaţie şi vor privi evenimentele istorice dintr-o nouă perspectivă. Din studioul Digi24, Luca Niculescu va fi prezentatorul unui jurnal în regim de news alert, aşa cum ar fi arătat el în seara zilei de 23 august 1944, dacă atunci ar fi existat televiziunea, transmis alb-negru. Apoi, Sanda Nicola şi invitaţii ei vor vorbi, de la ora 21.00, despre cum ziua de 23 august 1944 a căpătat interpretări diferite de-a lungul epocilor care au urmat. "Ca şi mulţi alţi români din generaţia mea, am învăţat despre evenimentele din 23 august 1944 la şcoală, în anii ,80. Regimul comunist o proclamase «Ziua victoriei revoluţiei antifasciste şi antiimperialiste»", a spus jurnalista. În studioul Digi24, amplasat într-un punct cheie, la Palatul Regal, Sanda îi va avea alături pe istoricul Laurenţiu Constantin, psihologul Andrei Popescu, Şerban Papacostea, Solomon Marcus şi Cristian Troncotă. Luca Niculescu va prezenta în albnegru un jurnal de tip "News-alert"