Decizia BCE de a „arunca” în piață 1.100 de miliarde de euro va dezechilibra moneda europeană. Consecința va fi că leul va crește față de euro, însă nu foarte mult, dar francul și dolarul vor continua să se întărească, spun analiștii economici.
Printr-o infuzie în economia Zonei Euro în valoare de 1.100 de miliarde de euro, începând din luna martie 2015 până în toamna anului viitor, cumpărând obligațiuni de stat sau private, BCE încearcă să stimuleze inflația și creșterea economică. Este cea mai mare avalanșă de bani din istoria Europei, care va avea efecte puternice în piață. Leul va avea automat de profitat. Concret, „va fi o depreciere a euro, numai că nimeni nu știe cât de mare”, a declarat, pentru EVZ, Aurelian Dochia, membru în CA al BRD. Potrivit acestuia, impactul în România nu va fi foarte mare, întrucât „suntem foarte integrați în economia europeană și leul se mișcă în tandem cu euro”, susține economistul. Radu Crăciun, economist șef în cadrul Băncii Comerciale Române, menționează câteva cauze care ar putea pune presiune pe creșterea leului, precum randamentele mai mari ale titlurilor de stat emise de România, comparativ cu cele din statele Zonei Euro sau posibilitatea ca obligațiunile pe zece ani ale României să fie incluse în unul din indicii JP Morgan. Cât de mult ar putea crește leul? Ei bine, nu foarte mult, în condițiile în care BNR nu dorește acest lucru. Potrivit economistului citat, am putea vedea cursul de schimb coborând la 4,45 lei/euro, față de 4,5 lei/euro, în prezent. Românii cu credite în moneda europeană ar avea de profitat.
Pericolul leului puternic
BNR nu este interesată ca moneda națională să se aprecieze, deoarece nu vrea ca inflația să fie foarte scăzută, a mai declarat pentru EVZ economistul șef al BCR. Pe de altă parte, întărirea monedei locale ar conduce și la scăderea competitivității exporturilor românești. Tocmai de aceea, deprecierea euro nu va fi foarte amplă. În plus, contează mult „viteza cu care se fac ajustările: dacă avem o perioadă de doi ani în care cursul se schimbă treptat sau dacă se trece brusc de la un nivel al cursului la altul. Cred că BNR are în vedere tocmai această viteză”, afirmă Aurelian Dochia.
Se scumpesc în continuare francii și dolarii
„Cert este că euro va fi o monedă mai slabă față de monede terțe, precum francul sau dolarul”, susține Radu Crăciun, de la BCR. Implicit, aceste monede vor continua să crească și față de leu. De altfel, săptămâna trecută, francul elvețian a depășit euro, ca valoare. Iar francul este văzut de investitori ca monedă de refugiu în perioade de criză, astfel încât acesta se apreciază fără nicio legătură cu fundamentele economiei Elveției, menționează Aurelian Dochia. Și Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, spune că „francul elvețian va continua, probabil, să rămână o monedă de refugiu deocamdată, în ciuda faptului că banca centrală a Elveției a fixat rata dobânzii pentru sumele deținute de bănci în conturile ei la -0,75%”.
Importurile din Asia și benzina se scumpesc
„Este foarte puțin probabil ca măsurile adoptate să aibă implicații pozitive semnificative asupra economiei reale”, susține economistul Laurian Lungu. Acesta reamintește experiențele negative ale altor bănci centrale cu relaxarea cantitativă (FED sau Banca Angliei)”. În schimb, ca urmare a măsurii ce va fi promovată de BCE, leul și euro vor continua să se deprecieze față de dolarul american. Din această cauză, mărfurile importate din statele asiatice, precum electronice, îmbrăcăminte și încălțăminte, se vor scumpi. La fel s-ar putea întâmpla și cu prețul carburanților, în ciuda ieftinirii barilului de petrol, deoarece prețul țițeiului se calculează în dolari.