Revista presei.

Adevărul

UE îţi plăteşte jumătate din tractor

Sprijinul nerambursabil pentru achiziţia de utilaje urcă până la un milion de euro pe proiect. Firmele cu capital 100% românesc primesc de la UE jumătate din bani pentru a-şi moderniza exploataţia cu semănători, combine şi mijloace de transport specializate.

Finanţarea proiectelor de achiziţie de utilaje este prevăzută de măsura 121 - modernizarea exploataţiilor agricole. Beneficiarii pot obţine un ajutor nerambursabil de până la un milion de euro, cu singura condiţie să nu depăşească 50% din valoarea eligibilă a investiţiei. Excepţie face regiunea Ilfov-Bucureşti, pentru care plafonul maxim este de 40% . Cei care pot aplica pentru astfel de finanţări sunt chiar şi persoanele fizice, condiţionaţi să se autorizeze fie ca PFA, fie ca întreprinderi individuale, în termen de 30 de zile de la data notificării privind selecţia cererii lor de finanţare.  Eligibile sunt şi persoanele juridice cu capital privat 100%.

Cotidianul

Ministerele cu salarii “speciale” îi sabotează pe ceilalţi bugetari

Sindicatele care au participat la negocierile pe tema grilelor unitare de salarizare a angajaţilor de la stat acuză reprezentanţii ministerelor de Interne, Externe şi Justiţiei că vor să rămână cu propriul sistem de salarizare.   Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi cel al Afacerilor Externe sunt singurele care nu au transmis grupului de lucru pe legea salarizării unitare în sistemul bugetar propunerile de ierarhizare a funcţiilor din interior şi nici grilele de salarizare, potrivit sindicaliştilor care au participat la negocierile de la Ministerul Muncii, deşi este a cincea întâlnire pe acest subiect. Răzvan Bordeanu, vicepreşedinte Sed Lex, a declarat la finalul discuţiilor că “ministerele ai căror angajaţi au statute speciale nu vor să facă publice grilele de salarizare, adică Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe”. Şi Romel Neagu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţie, de la Cartel Alfa, a acuzat acelaşi interes al categoriilor speciale de a-şi păstra salarizarea specială, adică “exact aceia care au salarii uriaşe”.

Ziua

Euro în 2015

Guvernatorul BNR sustine ca trecerea la euro mai devreme ne-ar crea probleme.

Oficialii din cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) reafirma calendarul de ade­rare la moneda unica euro­peana. Anul de intrare in me­canismul ERM-2 ("anticame­ra" euro) ramane 2012, iar trecerea efectiva la euro se va face peste doi ani, la fina­lul lui 2014 sau in ianuarie 2015. Grabirea procesului ar insemna un risc prea mare care ar crea serioase probleme. Pe de alta parte, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a reiterat ieri, intr-o conferinta de presa, ca Guvernul isi propune aderarea la zona euro la 1 ianuarie 2014.

Gândul

Berceanu spune că are „şpăgari” în minister, dar nu face nimic

În Ministerul Transporturilor există un sistem prin care plăţile către constructori sunt amânate pentru ca aceştia să dea şpagă. A recunoscut-o ieri chiar ministrul Radu Berceanu: “Eu ştiu sistemul. Nu îl plăteşti şi aştepţi să vină antreprenorul la tine şi să facă un cadou de 1 Martie, de Paşte, de Crăciun, pentru a-şi primi banii”.

Declaraţia a fost făcută după ce directorul pentru România al companiei italiene Astaldi, Luca Canino, a atras atenţia, într-o dezbatere pe teme de infrastructură, că încă mai are de primit bani pentru lucrările executate la centura ocolitoare a Piteştiului. Berceanu a replicat că s-a ocupat personal ca facturile să fie achitate în ordine cronologică, nu pe favoritisme, şi că, probabil, lucrările executate de Astaldi nu sunt certificate de consultant. Pe un ton împăciuitor, Canino a precizat că certificarea există şi că speră că sumele vor fi achitate “în scurt timp”.

Jurnalul Naţional

Birul local, sport naţional anticriză Române sau străine, de stat ori private, marile companii care au deschis fabrici, capacităţi de producţie în România stau acum cu frica în sân că primăriile micilor oraşe sau ale comunelor unde îşi desfăşoară activitatea le vor pune taxe locale substanţiale, adevărate biruri pe care nu le-au luat în calcul şi nici nu au fost anunţate de autorităţile centrale.

Fie că vorbim de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, de 4 miliarde de euro, de cel mai mare parc eolian din Europa, de la Fântânele şi Cogealac, unde CEZ aduce 1,1 miliarde de euro sau de Fabrica Ford de la Craiova, investiţie de 675 de milioane de euro, foamea de bani a autorităţilor locale se astâmpără cu taxe noi sau şicanări în justiţie. Ministrul Economiei stă şi se miră, în loc să sprijine investiţiile mari aduse cu greu în România, să pună stavilă micilor baroni locali puşi pe mare ciupeală. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât volumul investiţiilor străine în România în acest an se va reduce la jumătate, potrivit estimărilor BNR.