Preşedintele Traian Băsescu a dublat pragul electoral, de la 5% la 10%, într-o apariţie la "Naşul" de la B1 TV. Cum istoria recentă arată că dorinţele şefului statului se transformă în fapte, este de presupus ca în viitorul Parlament să nu pătrundă mai mult de trei partide: PDL, PSD şi PNL.
Dacă la precedentele alegeri victima pragului electoral a fost PRM, următorul partid exclus ar fi UDMR. La parlamentarele din 2008, formaţiunea a obţinut 6% din voturile electoratului, cu un procent peste minimul actual şi insuficient pentru pragul preşedintelui. Liderii UDMR reacţionează la declaraţiile lui Traian Băsescu, într-un interviu acordat EVZ de senatorul Gyorgy Frunda. EVZ: Şeful statului a propus creşterea pragului electoral de la 5% la 10%. UDMR nu a avut până acum o poziţie oficială. Cum a primit partidul dvs. această idee? Gyorgy Frunda: Pentru mine e o surpriză propunerea domnului preşedinte de a mări pragul electoral de la 5% la 10%. În primul rând, pentru că la nivelul Uniunii Europene se încearcă reducerea pragului electoral, considerându-se că şi pragul de 5% este prea ridicat. Din câte ştiu în Uniunea Europeană nimeni nu are un prag atât de ridicat. Din câte ştiu, în Europa, doar Turcia are un prag de 10% şi Consiliul Europei face presiuni puternice pentru reducerea acestui prag, iar Rusia are 7%. Împreună cu raportorul pe Rusia am fost acolo acum o lună şi încercăm să convingem colegii de acolo să reducă şi ei pragul la 5%. Dacă fac o analiză pe fond, creşterea pragului înseamnă o reprezentare mai mică a voinţei poporului în Parlament, pentru că toate partidele care obţin voturi sub pragul electoral nu ajung să fie reprezentate în Parlament, iar votul lor se redistribuie formaţiunilor câştigătoare. Deci câştigă partidele pentru care cetăţenii nu şi-au dat votul, nu şi-au delegat suveranitatea decizională.
"Preşedintele vrea Parlament supus" UDMR ar fi în pericolul de a nu mai intra în Parlament, dacă o astfel de propunere ar fi şi legalizată. Din punctul de vedere al comunităţii maghiare din România, aceasta ar fi un suicid politic, dacă am fi de acord cu o astfel de propunere, din moment ce noi reprezentăm la nivelul populaţiei mai puţin de 7%. Evident, nu vom putea obţine 10% în alegerile parlamentare. Ar însemna ca şi minoritatea maghiară, ca alte comunităţi mult mai mici să fie reprezentate de un singur deputat în Camera Deputaţilor. Cred că ridicarea pragului ar fi un pas decisiv împotriva statului de drept şi a principiilor democratice, ar însemna reducerea puterii Parlamentului, pe care dacă o conjug cu dorinţa preşedintelui de a reduce cele două camere ale Parlamentului la una singură şi reducerea parlamentarilor la 300, ar însemna un Parlament mult mai slab, care ar putea fi subordonat voinţei unui singur om. PNL nu este de acord cu propunerea preşedintului. Vicepreşedintele liberal Varujan Vosganian susţinea că afirmaţiile lui Traian Băsescu reprezintă un avertisment către UDMR ca să se astâmpere.Nu cred că se încearcă urecherea noastră, punerea la punct sau atenţionarea noastră. Nu cred acest lucru. Nu fac parte din Guvern, dar din câte ştiu de la colegii mei miniştri, discuţiile în Executiv şi în comisia de coordonare a Coaliţiei discuţiile sunt deschise şi oneste. Nu există o asemenea presiune. Dar, punctele noastre de vedere trebuie făcute clare. Nu se poate face o asemenea presiune asupra noastră. PNL la guvernare, scenariu posibil Dar ce reprezintă totuşi declaraţia preşedintelui? Corelată cu afirmaţia de ieri a liderului liberal Crin Antonescu, dispus să intre la guvernare fără Boc, Videanu şi Berceanu, sunt deja voci care spun că de fapt se încearcă scoaterea de la guvernare a UDMR şi revenirea PNL în Executiv. Nu ştiu de nicio încercare de scoatere a UDMR de la guvernare. Până acum, UDMR a asigurat stabilitatea Guvernului. Înainte, când era PDL cu PSD, existau conflicte zilnice. De când coaliţia este formată din UDMR şi PDL, nu numai situaţia politică, dar viaţa de zi cu zi e mult mai normală, mai stabilă. Nu cred că PDL ar avea interesul să scoată UDMR de la guvernare. Ar fi un autogol al PDL. S-ar discredita complet în faţa alegătorilor din România. Faptul că PDL ar încerca să construiască nişte poduri cu PNL şi liberalii să facă acelaşi lucru cu democraţii e posibil, dar nu în detrimentul UDMR. Iar disputele personale sunt problema partidelor direct implicate. În declaraţiile publice ale liderilor, PSD a fost singurul partid care a acceptat dublarea pragului electoral. Nici un partid care este democratic nu poate accepta mărirea pragului. Repet: ridicarea acestui prag este nedemocratic, este împotriva statului de drept şi are ca scop înfiinţarea unui stat autoritar supus unei sigure persoane. Frunda: "Băsescu are dreptate să critice PDL" Care sunt totuşi şansele ca această idee să se concretizeze? Niciuna. Eu cred că nici PDL nu e de acord cu mărirea pragului. Nu ştiu care e poziţia oficială, dar nu cred că oamenii care au studiat dreptul, premierul Boc care predă drept constituţional şi ştie care sunt consecinţele măririi pragului, să fie de acord cu asemenea propunere. Preşedintele Traian Băsescu a criticat PDL destul de dur în aceeaşi emisiune. Pentru mine nu e o surpriză. Nu mi se pare un lucru nelalocul lui, domnul Băsescu a fost preşedintele PDL şi critică anumite aspecte ale guvernării. Are dreptul constituţional să o facă. Şi are şi dreptul să se pronunţe asupra unor lucruri pe care nu le acceptă din punctul de vedere al PDL, de exemplu declaraţia cu bolşevizarea. Trebuie să-i dau dreptate preşedintelui. Cred că atunci când alegi liste şi nu persoane în funcţii de decizii directe, vicepreşedinţi în cazul PDL, nu e sistemul cel mai democratic. Atunci când vrei să ai democraţie alegi persoanele în baza capacităţilor lor personale, nu o listă în care între trei-patru oameni îl înghiţi pe al cincilea şi îl ascunzi acolo pentru că îi vrei pe ceilalţi trei. Nu este ok, nu e o soluţie democratică. Trebuie alese persoane în funcţie de capacităţile profesionale, intelectuale, morale, şi sociale.
Praguri electorale pentru intrarea partidelor în Parlament în ţările din Europa
- Austria: 4%
- Cehia: 5%
- Estonia: 5%
- Spania: 3% (pentru Camera Deputaţilor)
- Suedia: 4%
- Polonia: 5%
- Letonia: 5%
- Ungaria: 5%
- Slovacia: 5%
- Italia: 4%
- Bulgaria: 4%
- Germania: 5%
Ţări precum Finlanda, Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania (numai în cazul Senatului), Belgia, Marea Britanie nu au impus un prag electoral pentru intrarea partidelor în Parlament. (Sursa: analiză a Asociaţiei Pro Democraţie, realizată în 2006)