Kievul speră că scrutinul prezidențial de mâine, care se va desfășura sub spectrul incertitudinii în estul răzvrătit, va pune capăt gravelor tensiuni interne.
Peste 36 de milioane de alegători sunt așteptați mâine la urne în cel de-al șaselea scrutin prezidențial organizat de la dobândirea independenței Ucrainei, în 1991, dar poate cel mai important din istoria post-sovietică a țării, dată fiind criza severă prin care trece țara de câteva luni.
Speranță de stabilitate
Autorităţile interimare de la Kiev speră că alegerea unui nou preşedinte va aduce stabilitate politică, după cinci luni de revolte și proteste de stradă violente, şi pe parcursul cărora peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată la Rusia, iar estul fostei republici sovietice a căzut captiv mișcărilor separatiste proruse. Petro Poroșenko a promis că, dacă va câștiga alegerile, restabilirea legii și ordinii va constitui o prioritate. Poroşenko a fost ministru de Externe şi al Economiei în administraţiile anterioare, inclusiv în timpul lui Ianukovici. Pe locul al treilea, potrivit aceluiași sondaj, ar urma să iasă bancherul Serghei Tighipko, cu 8,8%. Tighipko se bucură de cea mai mare popularitate în estul rusofon al Ucrainei, unde ieri au continuat confruntările armate și unde alegerile vor fi probabil sabotate de separatiştii pro-ruși.
Măsuri de precauție
Un tur secund va fi organizat pe 15 iunie, dacă niciunul din candidați nu obține mâine peste 50 la sută din voturi. Pentru a contracara eventuale provocări ale insurgenților, nicio participare minimă nu este cerută pentru validarea scrutinului, în urma modificării în luna martie a legii electorale. Altfel spus, o eventuală imposibilitate de a deschide birouri de vot în zonele controlate de rebelii separatiști proruși nu este de natură să invalideze scrutinul.