Lichidarea fizică a liderului al-Qaida îi oferă un avantaj pe termen scurt preşedintelui SUA, nu şi certitudinea unei victorii electorale în 2012, susţin politologii americani consultaţi de EVZ.
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a intrat, de aproximativ o lună, în cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, iar uciderea lui Osama bin Laden după startul campaniei electorale este şi o lovitură dată adversarilor săi politici. "Aceştia nu îl mai pot acuza, în mod credibil, că este prea moale în privinţa terorismului", spune Sean Foreman, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Barry, din Miami Shores, Florida. "Obama a decis să trimită forţe americane după Bin Laden (în Pakistan - n.r.), şi riscul asumat a dat roade din plin", adaugă Foreman.
Capturarea şi uciderea lui Osama bin Laden fac ca administraţia democrată de la Washington să fie percepută ca "eficientă şi capabilă în problema combaterii terorismului", opinează şi David Lublin, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Americană din Washington.
Reuşită cu efecte limitate
În ceea ce priveşte efectele asasinării lui Osama bin Laden asupra şanselor lui Barack Obama de a fi reales în 2012, Sean Foreman sugerează că nu există motive de entuziasm în tabăra democrată. Uciderea liderului al-Qaida "este, în mod clar, o victorie morală majoră pentru administraţia Obama şi pentru Statele Unite, ca ţară. Totuşi, trebuie să ne amintim că George H.W. Bush avea o cotă de încredere de 80% în 1991, după eliberarea Kuweitului, şi a pierdut alegerile prezidenţiale din 1992", câştigate de candidatul democrat, Bill Clinton, argumentează Foreman.
Rămâne de văzut dacă recentul succes în combaterea terorismului va avea efecte electorale pe termen lung, spune şi David Lublin. "Cred că majoritatea americanilor înţeleg că lupta împotriva terorismului este o bătălie de lungă durată", adaugă acesta, insistând asupra faptului ca s-a reuşit transmiterea unui mesaj important: America rămâne hotărâtă şi capabilă să se apere şi să-i aducă în faţa justiţiei pe cei care o atacă, indiferent dacă la putere se află democraţii sau republicanii.
Atenţie la starea economiei!
Obama beneficiază de o cotă de încredere de aproximativ 50% şi, pe termen scurt, va creşte cu siguranţă, este convins Foreman. "Dar dacă rata şomajului şi preţul benzinei rămân la un nivel ridicat anul viitor, lui Obama îi va fi dificil să obţină un nou mandat", subliniază profesorul american de la Universitatea Barry.
Sergio Bustos, editor politic la cotidianul "Miami Herald", declara recent, în EVZ, că preşedintele porneşte totuşi în cursa pentru un al doilea mandat cu un avantaj net faţă de rivalul său republican, oricare ar fi acesta. "Preşedintele în funcţie are mereu un avantaj în acest context. Mai întâi de toate, el beneficiază de o expunere mediatică superioară, orice ar face şi oriunde sar duce şi, mai mult, dă şi tonul dezbaterilor electorale în funcţie de agenda sa", explica Bustos. "Rivalilor le va fi greu să susţină că Obama dă dovadă de slăbiciune în probleme de siguranţă naţională." SEAN FOREMAN, profesor de ştiinţe politice
DEZVĂLUIRE
A început sfârşitul lui Osama în "închisoarea CIA din România"?
Primele informaţii care au dus în cele din urmă la uciderea celui mai căutat om de pe planetă, liderul al-Qaida, Osama bin Laden, ar fi fost obţinute din interogatoriile desfăşurate de americani cu suspecţii de terorism deţinuţi "în închisorile CIA din România şi Polonia", a dezvăluit luni agenţia de presă AP. Existenţa închisorilor, subiectul unor ample dezbateri în ultimii ani, nu a fost nici până acum dovedită, iar oficialii de la Bucureşti şi Varşovia au negat ferm că ar fi găzduit astfel de centre de detenţie.
Oficialii americani care i-au interogat pe Khalid Sheikh Mohammed - unul din artizanii atentatelor de la 11 septembrie 2001 - şi pe succesorul acestuia, Abu Faraj al-Libi, au aflat numele unuia dintre curierii lui Bin Laden. Atât Mohammed, cât şi succesorul său au fost supuşi tehnicilor dure de interogare în închisorile CIA din Polonia şi România, notează AP.
Pakistanul, scos din schemă
Curierul lui Bin Laden a fost cel care i-a condus pe americani la reşedinţa fortificată a acestuia din oraşul pakistanez Abbottabad, unde trăia de 5-6 ani. Aliaţii americanilor în lupta antiterorism, oficialii pakistanezi au insistat ieri că nu i-au oferit protecţie liderului al-Qaida şi au admis totodată că nu au ştiut nimic despre raidul organizat duminică. Directorul CIA, Leon Panetta, a declarat ieri într-un interviu acordat revistei "Time" că autorităţile pakistaneze nu au fost informate deoarece Washingtonul se temea că acestea l-ar putea alerta pe Bin Laden.
Operaţiunea a decurs aşa cum a fost plănuită. Elicopterele trupelor speciale Navy Seals au plecat din Afganistan, au trecut graniţa, au eliminat ţinta şi au părăsit locul înainte de sosirea forţelor de securitate pakistaneze, pentru a evita o eventuală confruntare cu acestea.
După luni de analiză şi reuniuni secrete pe tema operaţiunii, preşedintele Barack Obama şi înalţii oficiali ai administraţiei au urmărit de la Casa Albă, în timp real, imagini de la operaţiunea din Pakistan. Sfârşitul lui Bin Laden a fost anunţat de directorul CIA.