Televiziunea publică vrea să dea în judecată firma care măsoară audienţele în România, pe care o bănuieşte de o „măsluire” intenţionată a acestora.
Televiziunea Publică a hotărât, la sfârşitul lunii trecute, să ia atitudine faţă de ceea ce consideră “măsluirea” audienţelor TV de către firma care le livrează în momentul de faţă, Growth for Knowledge (GfK) România.
Într-o şedinţă a Comitetului Director al TVR, Alexandru Sassu, preşedintele-director general al Televiziunii Publice, a afirmat că este posibil ca Societatea Română de Televiziune (SRTv) să dea în judecată compania GfK România, pe motiv că audienţele măsurate de aceasta sunt mai mici decât cele reale.
Efectul acestor diminuări intenţionate de audienţă prezentate de GfK este scăderea dramatică a veniturilor din publicitate. Astfel, încasările din publicitate ale Televiziunii Române pe anul 2008 înregistrează un recul faţă de anul precedent, 2007, când audienţele au fost măsurate de o altă firmă, TNS-AGB International. Pe ansamblu, audienţa medie anuală a TVR 1 în mediul urban a scăzut de la 311.000 telespectatori, în 2002, pe “vremea” PSD-ului şi a lui Valentin Nicolau, la 137.000 telespectatori, în 2007, iar în ultimul an, 2008, a coborât la 106.000 telespectatori, postul public situându-se, în acest fel, după Pro TV, Antena 1, Acasă TV şi Realitatea TV.
“Există interese puternice ca TVR-ul să înregistreze audienţe mai mici, ca să piardă publicitate. Această publicitate este foarte dorită, în contextul actual, şi este evident că, în acest caz, ea se duce spre altcineva”, consideră Cătălin Dumitru, responsabil cu comunicarea al Televiziunii Publice, consilier al PDG-ului Sassu.
Măsurătorile, efectuate doar în 600 de gospodării
Gfk România, care a preluat măsurarea audienţelor de la începutul anului trecut, a anunţat atunci, ca pe o mare victorie, mărirea numărului de gospodării de unde se “recoltează” aceste date. Numărul acestora a crescut la 1200, faţă de 1000, câte existau pe “vremea” celor de la TNS-AGB. Principalul lucru pe care îl contestă SRTv este, însă, tocmai acesta: reprezentanţii TVR susţin că GfK nu ar fi livrat, în mod constant, datele decât pentru un număr între 600 şi 800 de gospodării. Ca urmare, rezultatele finale sunt “viciate” de această diferenţă, cu toate consecinţele care decurg de aici.
Surse din TVR au declarat, pentru EVZ, că s-au primit chiar mailuri de la GfK, în care aceştia se scuzau că, în ziua respectivă, n-au putut măsura decât la un număr mai mic de gospodării, dar promiteau că aceste pierderi vor fi “recuperate”.
“Vă informăm că în urmă cu câteva minute au fost trimise datele de audienţă pentru 26 ianuarie 2009. Acestea cuprind un număr de 665 gospodării. Colectarea datelor s-a definitivat pentru un număr mai redus de gospodării deoarece pe parcursul nopţii trecute am întâmpinat probleme de natură tehnică. Datele transmise sunt reprezentative la nivel naţional, încadrându-se într-o marjă de eroare similară eşantionului de 1200 de gospodării”, comunica Televiziunii Române firma GfK, în dimineaţa de 27 ianuarie 2009.
Sau, pe 30 august 2008:
“Datele de audienţă pentru 29 august 2008 cuprind un număr de 726 gospodării. Colectarea datelor s-a definitivat pentru un număr mai redus de gospodării, deoarece nu a funcţionat decât o linie analog a sistemului central de colectare date”.
Controversa poate ajunge în justiţie
SRTv ar intenţiona să-şi recupereze printr-o acţiune în instanţă aceste “prejudicii materiale” semnificative, cauzate de modul de lucru al GfK România. Felul în care aceste daune ar putea fi dovedite şi evaluate este însă destul de dificil de determinat.
Punctul de vedere al TVR-ului este susţinut şi de alte televiziuni importante: “Postul Antena 1 nu intenţionează să se ralieze protestului iniţiat de TVR, însă, la fel ca multe alte televiziuni de pe piaţă, este nemulţumit cu privire la serviciile GfK. Este vorba de problemele semnalate în 2007, când am solicitat auditarea firmei TNS, dar şi de altele, care au apărut pe parcurs. Momentan, aşteptăm rezultatele raportului CESP, urmând să acţionăm în conformitate cu acestea”, a declarat, pentru EVZ, Dan Matiescu, director general al postului Antena 1.
”Audienţa raportată pe anumite canale este deformată”
În prezent aflată la Londra, Sorana Urdăreanu, care s-a ocupat până acum un an de televiziunea de muzică UTV, îşi aminteşte că una din principalele probleme pe care o avea sistemul de măsurare a audienţelor era că firmele de cablu din provincie nu semnalau la timp schimbarea frecvenţelor anumitor posturi, pe care o efectuau destul de des; prin urmare, audienţele reale ale UTV mergeau la alt post TV concurent şi viceversa! “Pentru o televiziune de nişă, pentru tineret, cum este a noastră, consecinţele sunt catastrofale”, spune Urdăreanu.
În prezent, toată lumea aşteaptă rezultatele auditului independent la GfK România, solicitat de Televiziunea Publică încă din mai 2008, rezultate care ar fi trebuit să fie făcute publice la mijlocul lunii februarie. Pe de altă parte, în luna ianuarie, din raportul CESP şi din discuţiile interne ale ARMA s-au “scurs”, pe diverse blog-uri, informaţii deloc favorabile activităţii de monitorizare efectuată de GfK. “Un audit făcut de CESP, firma din Franţa, a descoperit în raportul preliminar, potrivit celor din ARMA, probleme grave ale măsurării TV realizate de GfK. Există cel puţin următoarele probleme: multe case din panel nu au toate televizoarele metrate; unele gospodării au ajuns în panel fără a face parte din cercetarea de configurare iniţială; în 50% dintre case peoplemetrele nu erau etichetate corect; firma de cercetare ar fi folosit panelul TV şi pentru alte studii, ceea ce este interzis; pe sistemele DTH canalele nu sunt recunoscute corect, cu alte cuvinte audienţa raportată pe anumite canale este deformată”, dezvăluia, pe blog-ul său, jurnalistul Cătălin Tolontan.
Rezultatele auditului, la începutul lui martie
“Nu fac nici un fel de comentariu până la anunţarea oficială a rezultatelor auditului. Atunci vom face o conferinţă de presă şi voi da orice fel de declaraţii, despre poziţia mea şi a acţionarilor mei din Austria”, spune, pentru EVZ, Andi Dumitrescu, directorul general al GfK România.
La rândul său, Lucia Romaniuc, preşedintele ARMA, are o poziţie similară: orice comentariu este inutil până la aflarea rezultatelor auditului, nu poate fi făcut pe zvonuri şi afirmaţii neoficiale. “Ce-mi spuneţi nu sunt observaţii personale ale ARMA. Nici un membru al ARMA nu are acces la sistemul de măsurare a audienţelor. Tocmai aceste lucruri încearcă să le lămurească auditul”, explică Romaniuc. În cazul în care, totuşi, auditul va revela aspecte negative în activitatea GfK, procedura de urmat este să se încheie “un act adiţional în care partenerul se angajează să repare lipsurile respective”. O veste proastă pe care ne-a dat-o Lucia Romaniuc este că rezultatul auditului ar putea fi comunicat de-abia la începutul lunii martie, pentru că firma franceză mai are de lucru la prelucrarea observaţiilor. “Până atunci, nu putem să ne pronunţăm şi să spunem ceva despre sistem. Ar fi, de altfel, neprincipial faţă de furnizorul nostru”, încheie Romaniuc. PE FIR
Cum se fac măsurătorile
Compania GfK România a câştigat, în ianuarie 2007, licitaţia pentru măsurarea, în exclusivitate, a audienţei televiziunilor din România, la care se mai înscriseseră companiile Mediaresearch din Cehia şi TNS-AGB International, cea care măsura la acea vreme audienţele. Conform Legii Audiovizualului, mandatul companiei care măsoară audienţa TV este de patru ani. Valoarea contractului este de 7,9 milioane de euro pentru 2008 – 2011.
GfK livrează, conform contractului, datele de audienţă care-i rezultă din monitorizarea peoplemetrelor Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor (ARMA). Înfiinţată în anul 2001, ARMA numără, în prezent, 90 de membri, împărţiţi în trei categorii: staţii de televiziune (44), clienţi de publicitate (11) şi agenţii de publicitate/media (35).
Măsurarea audienţelor TV se face pe baza măsurării automate a obişnuinţelor de vizionare TV. La fiecare televizor din gospodăriile monitorizate se instalează un aparat de identificare şi stocare a frecvenţelor blocului de canale TV (tuner), numit peoplemetru, care înregistrează comportamentul de vizionare. Cele aproximativ 3000 de persoane monitorizate, într-un panel de 1200 de gospodării, sunt un eşantion reprezentativ, iar măsurarea o face o singură companie, care se alege prin licitaţie din patru în patru ani.
Peoplemeter-ul (românizat uneori sub forma peoplemetru) este unealta folosită în sistemul de măsurare a audienţei TV prin sondaj, cu ajutorul unor telecomenzi distribuite unui anume eşantion. Mai exact, peoplemeter-ul este o „cutie”, cam de mărimea unei cărţi pe hârtie obişnuită. Cutia este montată pe fiecare aparat TV monitorizat şi este întovărăşită de o telecomandă. Fiecărui membru al familiei din gospodăriile aflate în panel îi este alocat un „buton de vizionare” personal.
Acesta identifică vârsta şi sexul fiecărui membru al familiei. Dacă televizorul este deschis dar privitorul nu se identifică, peoplemetrul pâlpâie pentru a-i reaminti s-o facă. Butoane suplimentare ale peoplemeter-ului permit oaspeţilor să participe la eşantion, înregistrându-şi vârsta, sexul şi alte date în sistem.