Producătorii de vin din Iaşi, obişnuiţi să fie gazdele celor care îşi iau tot anul vin din cramele lor, au descoperit reţeta pentru a atrage turişti. Pornind de la ideea că Iaşiul poate fi promovat şi prin vinurile sale, specialiştii în turism le-au făcut în această vară o serie de vizite şi au testat potenţialul turistic al cramelor. Ca urmare a parteneriatelor încheiate, turiştii pot face "un tur de oraş cu vinuri de Iaşi".
Sătui să-i ducă pe turişti să vadă clădiri-monument înconjurate de schele şi cu lacăt pe uşă, operatorii de turism s-au orientat în ultima vreme spre cramele micilor şi marilor producători de vin. O degustare de vinuri la cramă poate fi oricând "sarea şi piperul" unui tur de oraş gândit pentru un grup venit la Iaşi în scop de afaceri sau în plimbare. Pentru ca o astfel de vizită să fie reuşită, cei care lucrează în turism oferă consultanţă proprietarilor de crame şi le sugerează să nu privească aceaste vizite ale turiştilor doar ca pe o afacere. "Potenţialul turistic al vinului de Iaşi este insuficient valorificat, ne-am propus să depăşim acest inconvenient prin vizite acasă la producători şi am încercat să evaluăm în ce măsură cramele pot deveni un punct de atracţie pentru turişti. Vinul este o parte a brandului turistic Iaşi. În crame pot fi organizate întâlniri foarte frumoase cu degustări de vinuri care să lase unui vizitator o amintire plăcută", a declarat Florin Bărhălescu, directorul unei agenţii de turism din Iaşi. Turiştii interesaţi de cramele din oraş au ocazia să trăiască trei experienţe diferite. "Drumul vinului" pe care sunt invitaţi să-l parcurgă începe cu degustarea vinului liturgic în crama primenită a Mănăstirii Cetăţuia, unde au parte de primirea unor duhovnici care ştiu să însoţească vinul cu pilde despre setea sufletească. Drumul se continuă apoi prin cramele Gramma, ce aparţin unei familii care îşi primeşte musafirii cu braţele deschise, şi duce apoi în Dealul Copoului, la "Cramele Copoului" care oferă spre degustare până la 14 soiuri de vinuri.
Calitatea vinului şi tradiţia locului
La “Cramele Copoului" turiştii pot degusta un vin care a fost botezat după Păstorel Teodoreanu. Păstorel nu-şi putea refuza vreo vizită la o cramă, după cum reiese dintr-una din epigramele sale: “Invitat fiind la cramă/Am răspuns, ca bun creştin/ Printr-o scurtă telegramă/ “Vin!". “Vrem să atragem cât mai mulţi turişti, am demarat procedurile pentru construirea unui mic restaurant cu “Sala Sadoveanu" întrucât muzeul lui se află în apropiere. De câte ori venea la Iaşi, Sadoveanu aprecia o mâncare bună şi un vin bun. Vom face şi o sală a lui Creangă şi a lui Eminescu. În ambele săli vom imagina epoca aceea în care au trăit ei, cu amenajarea specifică", a declarat Constantin Comănescu, directorul companiei în proprietatea căreia se află acum “Cramele Copoului". “În oenoturism se pune accentul pe calitatea vinului dintr-o podgorie şi pe tradiţia existentă în acel loc. Înainte de Revoluţie anumite sortimente de vinuri din Podgoria Iaşilor erau cele mai bune din ţară, din păcate acest lucru a fost dat uitării. Un tur de oraş trebuie să cuprindă şi vizita la crame. Pentru ca vizita să aibă savoare, cel care întâmpină turiştii trebuie să fie un om care pune suflet în ceea ce face. Un astfel de om le va spune povestea locului, ce sortimente de vinuri se produc, care este procedeul tehnologic de obţinere a vinului şi cum se lucrează via", a declarat oenologul Cătălin Zamfir, de la crama Gramma. Specialiştii în vinuri îi învaţă pe turişti cum să aleagă un vin bun. “Un vin bun are o limpiditate strălucitoare, care poate fi verificată la raza de soare sau pe un fond alb, un miros floral şi un gust plăcut şi o aciditate moderată. Trebuie întotdeauna servit la o temperatură corespunzătoare, altfel pare alt vin, şi trebuie asociat cu un preparat culinar care i se potriveşte", a declarat Constantin Răzmeriţă, singurul somelier din Iaşi.
“Turismul vinului se face cu suflet"
Turiştii interesaţi de vinul care se face în Iaşi au ocazia să vizitează cramele din oraş, dar şi din judeţ, să asculte prezentările oenologilor, să cunoască soiurile de vin şi să le deguste. “Turismul vinului se face cu bunăvoinţă şi mai multă deschidere din partea cunoscătorilor în materie de vin. Acest tip de turism se face cu oameni care pun suflet în ceea ce fac. Un drum al vinului la Iaşi trebuie să implice şi cramele marilor producători cum ar fi “Bucium" şi “Cotnari", dar şi cramele de familie.Pentru a crea în Iaşi un “Drum al vinului" avem nevoie în primul rând de infrastructură, un drum asfaltat, fără gropi, care să ne conducă la crame, apoi avem nevoie de un vin bun, care să merite drumul până acolo, de oameni primitori care să ne spună o poveste frumoasă şi de întoarcerea la gastronomia tradiţională. Vizita pe la crame trebuie să vină în completarea altor activităţi cum ar fi vânătoarea sau pescuitul, sau în completarea unei vizitei pe la obiectivele turistice din oraş", a declarat Felicia Ghimpu, specialist în Turismul vinului. Marea durere a promotorilor acestui tip de turism este că autorităţile locale nu sunt receptive la sugestiile lor. “În ţări precum Spania a dispărut ideea de turism al vinului care la noi abia se dezvoltă, acolo avem deja trendul turismului de gastronomie şi vin. În România turismul viticol este la începuturile sale, avem norocul că foarte mulţi străini au cumpărat crame din ţară şi contribuie cu experienţa lor la dezvoltarea acestui tip de turism, din păcate statul nu-i ajută", conchide profesorul Felicia Ghimpu.