Opinii EVZ
Turcia și dreptul de intervenție pentru acțiuni anti-teroriste la frontiere, în Siria și Irak: ISIL și kurzii | PULSUL PLANETEI
Una din ele mai recente teme lansate de către evoluțiile de teren din Siria și Irak împotriva Stat Islamic a fost dreptul de intervenție pentru acțiuni anti-teroriste pe teritoriul celor două state de către Turcia.
Dacă relația cu Siria e complicată de războiul civil și de lipsa de control asupra a două treimi din teritoriu de către președintele sirian Bashar al Assad și elita alawită, sprijinită de Rusia și Iran, iar acordul turco-ruso- iranian ține loc de acord sau agrement internațional pentru pătrunderea trupelor turce și a insurgenților susținuți de Turcia în Siria, în cazul Irakului lucrurile sunt mai complexe. Aici Guvernul irakian a cerut chiar retragerea trupelor turce de la Bashiqa, bază în suburbiile orașului Mosul, capitala irakiană a Daesh autointitulat Stat Islamic.
Premierul irakian, Haider Al-Abadi, a afirmat că relaţiile cu statul vecin Turcia nu pot avansa niciun pas fără o retragere a forţelor turce din tabăra din nordul Irakului. Forţele turce au fost staţionate în tabăra Bashiqa înainte de declanşarea ofensivei împotriva organizaţiei jihadiste Statul Islamic. De cealaltă parte, vicepremierul turc, Nurettin Canikli, a declarat că ţara sa îşi rezervă dreptul de a lua măsuri în interiorul teritoriului irakian pentru a se apăra de ameninţările teroriste, dar nu va mai trebui să facă acest lucru de îndată ce pericolele respective sunt înlăturate. Bagdadul a cerut constant retragerea forţelor turce de la Bashiqa. Problema a fost discutată şi în timpul întâlnirii avute sâmbătă, la Bagdad, de premierii turc şi irakian.
Turcia l-a invitat la Ankara pe şeful Statului Major irakian pentru a discuta despre diferendul dintre cele două ţări pe tema taberei Bashiqa din Mosul. Ministrul turc al apărării, Fikri Işik, a declarat că şefului Statului Major irakian, Othman Al-Ghanimi, i-a fost trimisă o scrisoare prin care îl invită la Ankara pentru a discuta despre prezenţa trupelor turce în tabăra Bashiqa.
Acest diferend are la bază o abordare juridică mai profundă ce ține de dreptul unui stat de a interveni pe teritoriul altui stat. Intervenționismul are limite clare și acestea vin din dreptul de apărare și din combaterea terorismului pe baza unui mandat internațional, firește și de acceptul statului gazdă. În cazul de față, există rezoluții ale comunității internaționale la diferite niveluri, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, privind combaterea terorismului reprezentat de Stat Islamic în Irak și Siria, însă dreptul de intervenție e discutabil. Turcia mizează pe principiul că Bashar al Assad a pierdut controlul teritoriului său și e contestat după baia de sânge la adresa opoziției sunite, astel încât are probleme de legitimitate și e discutabilă nevoia unui acord al său pentur intervenția în Siria. Siria e controlată de două coaliții internaționale anti- ISIL, una occidentală condusă de SUA, împreună cu statele Golfului, alta alcătuită din Rusia, Iran și grupările șiite. Un acord cu cei care controlează de facto, prin intermediari, cea mai mare regiune din Siria prin forțe de opoziție și legitimitatea combaterii organizațiilor teroriste e un pas suficient pentru Turcia.
În cazul Irakului, discuția e mai complexă, și pleacă de la un control real mai mare pe situația de pe teren din partea guvernului de la Bagdad și absența unei solicitări a statului irakian, mai mult, solicitări multiple de retragere a forțelor turce. Și aici detaliile sunt faptul că Irakul nu controlează teritoriile Daesh/Stat Islamic iar acesta a generat atacuri constante asupra Turciei. E o amenințare directă, la frontierele statului turc, pe care Bagdadul nici nu și-o asumă, nici nu o poate controla, de unde nevoia unui intervenționism, în interpretare turcă. Combinat cu dezideratul combaterii terorismului și cu precădere a Stat Islamic, legitimitatea și legalitatea pot fi argumentate.
Partea care lipsește și e discutabilă în argumentație este cine sunt teroriștii? De aici începe divergența între Turcia și Irak, Turcia și SUA sau Turcia și comunitatea internațională, ca și alte multiple divergențe bilaterale, inclusiv cea a SUA cu Rusia când e vorba de combaterea în comun a terorismului. Și dacă Stat Islamic e asumat deja ca inamic al tuturor, inclusiv Turcia fiind țintă a atacurilor organizației, în cazul celuilalt actor vizat de intervenție, kurzii, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Și cum kurzii sirieni nu au fost invitaţi la negocierile politice care urmează să aibă loc la sfârşitul lunii ianuarie la Astana, în Kazahstan, sub auspiciile Rusiei şi Turciei, și se manifestă tentația unei păci separate între doar o parte a actorilor relevanți pe teren în Siria, complicațiile de statut și motiv în intervenție se amplifică în regiune și Turcia trebuie să navigheze pe punți extrem de șubrede și înguste.
Recomandările noastre
