Turcan îl trimite pe Orban în Parlament. Asumarea răspunderii pe recursul compensatoriu

Turcan îl trimite pe Orban în Parlament. Asumarea răspunderii pe recursul compensatoriu

Vicepremierul Raluca Turcan a anunțat că Guvernul condus de Ludovic Orban își ca angaja răspunderea în Parlament, pe un proiect legislative menit să ducă la abrograrea recursului comensatoriu.

Acest lucru, în condițiile în care Senatul și Camera Deputaților nu vor face demersuri pentru a aduce modificări legii, în acest sens. Raluca Turcan a făcut declarațiile în contextul agitației din ultimele zile, provocată de afirmațiile ministrului Justiției, Cătălin Predoiu.

În maximum două săptămâni, Guvernul Orban ar putea ajunge în Parlament, din nou, pentru a verifica susținerea politică de care se bucură. Raluca Turcan a declarat că Guvernul PNL își va pune mandatul al bătaie, în Parlament, pentru a anula prevederile recursului compensatoriu.

„Guvernul PNL are mandat în favoarea celor cinstiţi, nu a infractorilor! Ne punem mandatul la bătaie ca să apărăm oamenii cinstiţi puşi în pericol de fosta guvernare prin recursul compensatoriu. Abrogarea recursului compensatoriu este atât de importantă pentru noi, încât ne vom angaja răspunderea dacă nu va fi realizată prin modificarea legii de către Parlament“, a declarat Raluca Turcan, ieri.

Ne puteți urmări și pe Google News

Precizările vin după ce premierul Ludovic Orban a declarat că Executivul va identifica cea mai bună soluție pentru abrogarea acestei legi.

„Vom găsi cea mai bună soluţie pentru a genera abrogarea prevederilor din recursul compensatoriu, care au pus în pericol viaţa, integritatea fizică, bunurile personale ale cetăţenilor români, prin eliberarea înainte de termen a unor condamnaţi, în special a celor care au fost condamnaţi pentru infracţiuni grave, astfel încât să nu mai pericliteze viaţa şi siguranţa cetăţenilor", a spus Ludovic Orban, joi, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Ministrul Justiției are ezitări

Cătălin Predoiu a declarat că legea recursului compensatoriu trebuie abrogată doar în Parlament, după o analiză atentă, fapt ce a stârnit reacții contradictorii pe scena politică.

„O abrogare peste noapte a recursului compensatoriu, fără a pregăti toate aceste planuri, inclusiv discuţiile cu CEDO şi măsuri de extindere a capacităţii penitenciare, ar conduce la efecte colaterale poate mai severe decât cele din prezent. În acelaşi timp, Guvernul şi-a asumat o obligaţie în cadrul negocierilor politice cu alte partide, atunci când s-a obţinut votul de învestitură, de a nu apela la ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei“, a spus Cătălin Predoiu.

Primele reacții au venit din partea deputatului USR Stelian Ion, care s-a declarat dezamăgit de Predoiu, precizând că Guvernul trebuie să urgenteze demersurile pentru abrogarea recursului compensatoriu:

„Nu văd ce efecte mai severe ar avea abrogarea acestei legi, decât faptul că legea însăși permite eliberarea criminalilor, violatorilor, tâlharilor înainte de a-și ispăși pedeapsa și uitați ce nenorociri se întâmplă în fiecare zi din cauza asta. Nu există efecte mai severe”.

PSD acuză incompetența liberalilor

PSD și-a menținut poziția, susținând că actul normativ trebuie menținut, pentru a evita sancțiunile europene din cauza condițiilor necorespunzătoare din închisori.

„Penitenciarele noastre nu corespund normelor europene şi atunci în loc să dăm daune materiale s-au gândit să le reducă din zilele de pedeapsă, în mare cam despre asta este vorba cu recursul compensatoriu. El a fost votat de toate partidele, inclusiv de către liberali, a fost promulgat de preşedintele Iohannis urmând demagogia pe care aţi văzut-o că hoţii şi criminalii sunt pe stradă. Aflăm săptămâna asta că rămâne la fel recursul compensatoriu, e o întreagă demagogie şi au demonstrat că nu a fost decât o minciună în campanie şi nu o pot rezolva“, a declarat senatorul Niculae Bădălău.

Peste 20.000 de infractori au fost eliberați din pușcării în baza recursului compensatoriu, conform statisticilor ANP. Din totalul acestora, aproximativ 2.000 au revenit după gratii, 25% dintre ei pentru comiterea unor fapte cu violență.