Cele mai valoroase terenuri din zona lacului Băneasa sunt câştigate hectar cu hectar de moştenitori. În capul mesei stau samsarii Mihai Cuptor şi Lucia Cherecheş.
Cea mai mare moşie din Capitală, 200 de hectare în zona Casei Presei Libere, în valoare de sute de milioane de euro, este disputată în această toamnă în sălile de tribunal. La sfârşitul lunii octombrie, Ministerul Apărării Naţionale a pierdut la Curtea de Apel, irevocabil, locaţia de lux "Clubul Generalilor". Puzdrea a fost deja "executat", fiind nevoit să plătească pentru a-şi putea păstra complexul en gros "Flora", iar Şerban Patriciu tremură pentru "moşia" Străuleşti, de pe malul Lacului Băneasa. De la masă nu aveau cum să lipsească mandatarii imobiliari, precum Mihai Cuptor şi Lucia Cherecheş, care îşi iau partea leului din sutele de milioane de euro, cât valorează cea mai mare moşie a Bucureştiului.
O avere uriaşă
Rechinii imobiliari se războiesc să obţină cele 200 de hectare de teren ale moşiei Băneasa- Dămăroaia, care au fost stăpânite, cândva, de marele profesor de drept Constantin Stoicescu. Oameni în vârstă, moştenitorii uriaşei moşii au ajuns pe mâna a două personaje controversate, binecunoscute în lumea rechinilor imobiliari: afaceristul Mihai Cuptor (58 de ani) şi avocata Lucia Cherecheş (51 de ani).
Revendicarea se face pe terenuri mai mici, iar moştenitorii s-au împăcat deja cu gândul că vor primi doar resturile de la masa îmbelşugată la care s-au aşezat samsarii.
Familia Stoicescu
Primul proprietar al moşiei Băneasa-Dămăroaia este cunoscut încă din anii războiului de independenţă (1878) - negustorul George San Marin. În 1885, el şi-a lăsat averea fiicei sale, Josefina Stoicescu, şi nepotului său, Constantin Stoicescu. Nepotul său avea să devină unul dintre oamenii importanţi între cele două războaie mondiale.
Cel mai valoros profesor de drept roman din Facultatea de Drept, ministru de justiţie între 1941 şi 1942, liberalul Constantin Stoicescu nu a apucat să-şi vadă averea confiscată de comunişti. A murit în 1944, lăsând moştenirea, în părţi egale, soţiei sale, Roza Stoicescu şi Facultăţii de Drept.
Moştenirea
Mama sa, Jozefina, era în viaţă la moartea fiului Constantin şi a revendicat partea sa din avere. În 1946, Curtea de Apel Bucureşti a revizuit cotele succesorale astfel: fiica - Roza Stoicescu şi Facultatea de Drept, câte trei optimi, iar mama - Jozefina Stoicescu, restul de două optimi (un sfert) din moşie.
Astăzi, cei care revendică moşia Băneasa-Dămăroaia sunt Mihai Isăilă (76 de ani), unicul moştenitor al Rozei Stoicescu (3/8 din avere), Facultatea de Drept (3/8) şi Dan Octav Zapisescu (66 de ani), urmaşul pe linia Jozefinei Stoicescu (1/4 din avere).
Terenuri de sute de milioane de euro
În martie 1946, după adoptarea Legii de reformă agrară nr. 187/1945, moşia Băneasa-Dămăroia a fost expropiată.
Terenul şi construcţiile au ajuns în administrarea diferitelor instituţii publice. Terenurile revendicate, în prezent, în instanţă, sunt extrem de valoroase, sute, chiar mii de euro/metru pătrat.
O parte au fost câştigate şi vândute, altele fac obiectul unor cereri de despăgubiri, dar cele mai valoroase sunt disputate la Tribunal. Cele mai răsunătoare procese sunt cele cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu firma magnatului Şerban Patriciu.
Clubul Generalilor trece în rezervă
Primul mare război, încheiat în urmă cu zece zile, s-a purtat cu Ministerul Apărării Naţionale şi are ca miză mai mult de trei hectare de teren şi construcţii pe malul lacului Colentina, cunoscut sub denumirea de "Clubul generalilor". Mai este cunoscut şi drept "Ştrandul generalilor", sau, mai rar, "Clubul militarilor".
Aflată în spatele Casei Presei, pe malul Lacului Băneasa şi păzită, bineînţeles de militari, parcela cuprinde 3,5 hectare de teren şi aproape 2.500 de metri pătraţi de teren ocupat de construcţii, inclusiv restaurantul de lux în care a avut loc nunta dintre Florin Pandele, primarul oraşului Voluntari şi prezentatoarea TV a Antena 1, Gabriela Vrânceanu.
Cazarma 2300, cum este cunoscută oficial, are destinaţie de club, sală de distracţii şi nu este folosită în cadrul procesului de instruire militară (cazarmă, poligon sau teren de instrucţie). Facultatea de Drept a obţinut deja 3/8 din dreptul de proprietate asupra terenului, iar moştenitorii şi mandatarii acestora s-au duelat cu avocaţii armatei pentru restul dreptului de proprietate. Armata a depus armele joi, 27 octombrie 2011, când Curtea de Apel Bucureşti a decis, irevocabil, ca şi restul de 5/8 din club să fie retrocedat. "Cherecheş a venit şi mi-a zis că are o convenţie de rentă viageră încheiată cu mătuşa mea. Nu se putea să existe aşa ceva." MIHAI ISĂILĂ moştenitor
BÂLBÂIELI JURIDICE
Proprietate imobiliară incertă
Peste drum de "Clubul generalilor" se duce a doua mare bătălie, cu Şerban Patriciu.
Terenul revendicat aici (4,8 hectare), la 50 de metri de lacul Băneasa, a aparţinut SC Pajura SA şi a ajuns în posesia SC Străuleşti Property Development (condusă de Şerban Patriciu) după o lungă peregrinare prin diverse alte firme.
Procesul este de natură a-i pune cruce sau cel puţin de a-i provoca grave neplăceri magnatului. Şerban Patriciu are proiecte mari aici! Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, la începutul acestui an, un Plan de urbanism zonal prin care îi permite magnatului clădiri de birouri şi de locuinţe de peste 100 de metri înălţime.
Magnatul spune că e cumpărător de bună-credinţă
Probabil că nimeni dintre cei care au dat avizele nu ştia sau nu a fost înştiinţat că Şerban Patriciu nu este sigur de proprietatea asupra terenului. În procesul de pe rolul Tribunalul Bucureşti, Facultatea de Drept, Isăilă şi Zapisescu solicită instanţei să-l oblige pe omul de afaceri să le lase terenul şi imobilele în deplină proprietate.
Iniţial, Şerban Patriciu a acceptat un dialog cu "Evenimentul Zilei", dar nu a mai răspuns demersurilor noastre ulterioare. Am aflat, totuşi, că el deţine o adresă din 2006, eliberată de PMB, în care se menţionează că nu figurează "cereri de restituire în natură pentru imobilele din str. Intrarea Străuleşti, nr. 36 şi 37, sector 1".
Curios este faptul că magnatul a obţinut, în 2011, aprobarea pentru modificarea PUZ, de la CGMB şi pentru PUD (plan de urbanism de detaliu) de la Sectorul 1, deşi acum ştia că terenul este revendicat!
FALSURI
Mişmaşuri imobiliare
Mihai Isăilă, moştenitorul a 3/8 din moşie, ne-a spus că a semnat cu o apropiată a avocatei Lucia Cherecheş o convenţie prin care i-a cedat acesteia jumătate din ceea ce se va obţine.
Unul dintre oamenii acesteia, Angela Bulată, a întocmit un document în care ar fi semnat- o, în fals, pe mătuşa lui Isăilă, Colbert Eugenia, decedată ulterior.
În baza acestui document, Isăilă spune că nu a văzut niciun sfanţ din banii de pe mai bine de 11 hectare care ar fi fost însuşite de Angela Bulată, fostă angajată a avocatei.
CIUBUC
Academia Română, vânzare ruşinoasă
Pe 1 februarie, Academia Română a vândut 25% din drepturile pe care pretindea că le deţine pentru moşia Dămăroaia - Băneasa teren în în schimbul unei sume de numai 1,5 milioane euro.
În realitate, Iosefina Stoicescu anulase testamentul, iar Otiman ştia că drepturile Academiei Române sunt cel puţin incerte. O afacere reuşită, dar o pată pe obrazul Academiei Române!
LĂCOMIE
Mandatarii şi samsarii îşi trag partea leului din moşia Dămăroaia - Băneasa
După ce s-a fript cu avocata Lucia Cherecheş, căreia i-a cedat 50%, moştenitorul Isăilă a mai semnat un contract, cu afaceristul Mihai Cuptor, căruia i-a cedat 30%, el rămânând astfel cu numai 20%. Cuptor i-a promis că vor dezvolta proiecte imobiliare comune şi că îi va ceda, ca preţ al înţelegerii, un apartament de lux în cartierul Primăverii, pe strada Nikolai Gogol, nr. 2A sau contravaloarea acestuia.
Trocul Coresi
Isăilă nu a văzut nimic nici din episodul "Coresi". Facultatea de Drept, Isăilă, Mihai şi Zapisescu au renunţat, prin protocol, la orice pretenţie împotriva companiei Coresi SA, în schimbul unui teren pe latura de vest a DN1 Bucureşti - Ploieşti, pe care statul l-a pus la dispoziţia celor trei. Isăilă susţine că nu a văzut niciun ban nici de aici şi că a fost păcălit de tandemul Bulată - Cherecheş. Până în prezent, cât de cât mulţumitor a fost câştigul obţinut după ce Puzdrea a răscumpărat de la moştenitori terenul de sub angroul Flora, din spatele Casei Presei.
Profesorii de la Drept, reprezentare "pro bono"
Facultatea de Drept Bucureşti, a rezistat cu brio tututor manevrelor prin care s-a încercat înlăturarea ei, prin diverse speculaţii juridice. Decanul Flavius Antoniu Băiaş ne-a spus că banii obţinuţi până în prezent din moştenire au fost depuşi într-un depozit bancar (ulterior la Trezorerie), iar dobânda aferentă sumelor obţinute a fost folosită pentru bursa Stoicescu, acordată studenţilor merituoşi.
"Facultatea de Drept nu a cheltuit niciun ban pe avocaţi. La rândul nostru, niciunul dintre noi nu a cerut un ban pentru reprezentarea Facultăţii în procese, ne-a declarat Romeo Popescu, prodecan al Facultăţii.
Rechini imobiliari
Atât Lucia Cherecheş cât şi Mihai Cuptor au un palmares deosebit de bogat ca mandatari sau cumpărători ai drepturilor litigioase pentru proprietarii care şi-au revendicat proprietăţile. Aşa au reuşit să pună mâna pe zeci de imobile, toate situate în zone rezidenţiale ale Capitalei - străzile Nikolai Gogol, Atena, Demetriade, Amzei, Aleea Alexandru, Aleea Modrogan, Calea Victoriei, în valoare de zeci de milioane de euro. Lucia Cherecheş ne-a declarat că Angela Bulată a fost angajata sa şi că acum îi este clientă.
Avocata a mai recunoscut, indirect, că are şi alte calităţi decât cea de avocat în această afacere, dar nu a intrat în amănunte. Mihai Cuptor nu a vrut să comenteze.