Evenimentul Zilei > International > Tunisia adoptă noua Constituție: Saied asigură controlul țării prin prezidențialism și centralizarea puterii
Tunisia adoptă noua Constituție: Saied asigură controlul țării prin prezidențialism și centralizarea puterii

Tunisia adoptă noua Constituție: Saied asigură controlul țării prin prezidențialism și centralizarea puterii

Tunisia are o nouă Constituție. Președintele Republicii, Kais Saied, a promulgat noua Constituție după ce aceasta a trecut de votul popular din 25 iulie cu 94,6% din voturi pentru, în ciuda unei prezențe extrem de scăzută la vot (doar 30,5%).

Saied și-a finalizat așadar planul de creare a unei „noi republici” în care, potrivit șefului statului tunisian care intenționează să „corecteze cursul revoluției, dar şi pe cel al istoriei”, nu va mai fi loc pentru politicienii și  magistrații corupţi care au guvernat țara în perioada de după revoluția din 2011. Chiar din data de 30 iunie, de la publicarea proiectului constituțional, modificat apoi de președinte și republicat la 8 iulie, proiectul constituțional a stârnit numeroase discuții atât între experți, cât şi în rândul opiniei publice tunisiene, alimentând un climat de îngrijorare generală pentru soarta singurei democrații care s-a născut din Primăvara Arabă. 

Într-o primă analiză, experţii observă că documentul se referă la ramurile legislative, judiciare și executive ale guvernului mai degrabă ca la nişte „funcții, decât puteri, un termen care, potrivit criticilor demonstrează o reducere a puterii lor în cadrul de reglementare a statului.

Textul constituţional introduce un sistem politic prezidenţial, depăşindu-l astfel pe cel semiprezidenţial din documentul  precedent şi potenţând corpul şefului statului în detrimentul puterilor legislative şi judecătoreşti. Noul ordin îi acordă președintelui puterea de a numi guvernul (deși Parlamentul își poate retrage încrederea cu o majoritate de două treimi din voturi) și de a propune legi.

Președintele va avea și puterea de a încheia tratate și de a propune proiecte de buget, precum și de a numi, sau demite judecători și miniștri. În fine, noua Cartă reproduce textual un articol anterior introdus odată cu referendumul constituțional al lui Ben Ali din 2002, care conferă șefului statului „imunitate judecătorească în exercitarea funcțiilor sale”, chiar și la terminarea mandatului prezidențial, pentru toate actele efectuate în „sfera de aplicare a funcţiei sale”.

Adică un fel de „imunitate pentru  tot restul vieţii”, aşa cum comentează pentru Il Fatto Quotidiano Noureddine Jebnoun, profesor la Centrul de Studii Arabe Contemporane al Universității Georgetown, notează www.ilfattoquotidiano.it. 

(Traducerea Rador)