De câteva zile liderii USR-PLUS s-au retras. După o lungă perioadă de zarvă continuă, cel mai strident partid de pe scena politică a intrat brusc în culise pentru refacerea machiajului. Motivul: șeful Dan Barna este suspectat de fraudă cu fonduri europene, fapt pentru care DNA a deschis un dosar penal in rem în urma unui raport al Departamentului pentru Lupta Anti-Fraudă (DLAF).
Înainte de a părăsi tiptil scena, Dan Barna a asigurat publicul că situația generată de DLAF și DNA este una “derizorie și ridicolă. Eu, ştiind că în acel dosar sunt argumente undeva între absurd şi ridicol, nu am niciun fel de îngrijorare. Sunt foarte liniştit că decizia pe care o vom lua împreună, ca partid, va fi cea mai bună.”
Dacă Dan Barna și liderii USR-PLUS erau atât de “foarte liniștiți” cum se explică atunci retragerea lor bruscă după cortină? Unde nu vor sta mult. Doar până își concep o strategie de ambientare a lozincii identitare cu care și-au sedus votanții, “Fără penali în funcții publice”, cu dosarul penal de la DNA centrat tocmai pe șeful partidului.
Greu moment. În plină competiție cu Dacian Cioloș pentru câștigarea președinției USR-PLUS, partid în care crizele interne dintre tabere și contestările la adresa liderilor cresc de la o zi la alta, lui Dan Barna i s-a mai administrat o lecție. I s-a sugerat să urmeze exemplul lui Ludovic Orban. În anul 2016, Orban s-a retras din funcțiile deținute în PNL și în Camera Deputaților precum și din poziția de candidat la Primăria Capitalei când DNA i-a deschis un dosar penal. Dosar în care a fost achitat doi ani mai târziu, în 2018. De visul lui Dan Barna de a fi și candidat la prezidențialele din 2024 al USR-PLUS se cam alege praful.
La PNL viața e în toi. Florin Cîțu l-a biruit ieri pe Marcel Ciolacu, șeful PSD. I-a prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 29,2 de miliarde de euro bani europeni. I l-a prezentat dar nu i-l dă pe mână să-l voteze în Parlament. Îl poate birui însă Cîțu și pe Ludovic Orban în competiția internă din PNL pentru câștigarea președinției partidului?
Cei 31 de ani de activitate și experiență politică ai lui Ludovic Orban în PNL și controlul său asupra a 37 de filiale liberale după cum a anunțat acesta, cântăresc greu în fața celor 5-6 ani de vechime ai lui Florin Cîțu în partid. Dar asta nu îi garantează actualului șef al PNL, victoria sigură la Congresul liberalilor din luna septembrie.
Florin Cîțu are un sprijin discret din partea președintelui Iohannis și susținerea anunțată public cu două zile în urmă a lui Emil Boc. Care nu este doar primarul Clujului. Este un pol de putere în PNL. Practic, în jurul premierului se grupează majoritatea filialelor liberale din Transilvania dar și organizații disparate din Moldova, Muntenia și parțial, din București.
Concret, Cîțu este susținut de opozanții lui Ludovic Orban. Iar liberalii cu experiență spun că nici o organizație nu votează sută la sută doar pentru un candidat. Votul este fragmentat pentru că în fața urnei, delegatul liberal, chiar dacă are comanda șefului de filială să voteze un anume candidat, poate vota ce dorește el.
Funcția de premier, cea de interes pentru opinia publică, este la fel de expusă jocului electoral din PNL precum șefia partidului. Ludovic Orban dorește să o preia imediat ce ar recâștiga conducerea PNL. Pentru că ținta finală a veteranului liberal este candidatura la președinția României în 2024 iar poziția de premier i-ar întări șansele de reușită. De altfel, liberalii spun că Orban l-a avertizat pe Cîțu că-și va pierde mandatul de premier dacă el va fi reales la Congres.
Din momentul în care Emil Boc a anunțat că “Florin Cîțu este viitorul României și al PNL”, alertele s-au înmulțit în partid. Dincolo de grupările și regrupările liberalilor, ce se întâmplă cu guvernarea? Cine va fi premier? Asta îi interesează pe români, o guvernare de calitate în vremuri deloc favorabile și mai puțin cine va conduce PNL.
Ce va face Klaus Iohannis dacă Ludovic Orban este reales șef al liberalilor? Îl va accepta și ca premier? Sau îl va menține pe Florin Cîțu la Palatul Victoria și Orban va domni doar peste PNL și Camera Deputaților? Iar planul lui pentru 2024 va fi fisurat?
Susținătorii lui Ludovic Orban spun că dacă acesta câștigă cu un scor zdrobitor la Congres, șeful statului nu prea ar avea de ales și va trebui să-l accepte ca premier. Dacă însă scorul va fi strâns între cei doi candidați dar Orban va câștiga alegerile, atunci Iohannis îl va putea menține pe Florin Cîțu, prim-ministru.
Liberalii grupați în jurul lui Florin Câțu sunt siguri că șeful statului îl va menține pe acesta, premier, chiar dacă Ludovic Orban ar recâștiga PNL indiferent cu ce scor. Motivul: Cîțu este mai calificat datorită pregătirii lui profesionale și a relațiilor interne și externe cu lumea finanțelor și cu instituțiile internaționale. Dacă Florin Cîțu va câștiga președinția PNL, va conduce în continuare Guvernul iar Ludovic Orban își va păstra șefia Camerei Deputaților. Și visul lui Orban pentru 2024 se va îndepărta tot mai mult.
Candidatul PNL la alegerile prezidențiale nu este încă conturat definitiv, au recunoscut liberali din ambele tabere. Nici Ludovic Orban nici Florin Cîțu nu sunt siguri că dacă ar câștiga competiția care se va tranșa la Congresul din toamnă, ar intra obligatoriu în rolul de prezidențiabil pentru anul 2024. Deși Ludovic Orban și-a anunțat oficial intenția în acest sens. Selectarea prezidențiabilului PNL nu stă numai în mâna PNL sau a șefului statului. Ci a întregului sistem, după cum spun liberalii.
Zbaterile liderilor PNL nu sunt singulare pe piața politică. În USR-PLUS situația este mult mai încordată și mai neclară decât la liberali. Cu un Congres stabilit tot în acest an, alegerea președintelui USR-PLUS este dilematică.
Dan Barna este fragilizat de dosarul de la DNA iar poziția lui Dacian Cioloș este subțiată de absența sa din țară, acesta fiind europarlamentar și președinte al Renew Europe, partid progresist european creat de Emmanuel Macron, tutorele politic al lui Dacian Cioloș. Și emoțiile lui Cioloș cresc deși nu are dosar la DNA. Macron, președintele Franței, are mari emoții în ceea ce privește realegerea sa în funcție anul viitor, în 2022. Ca la domino, slăbirea lui Macron înseamnă și slăbirea lui Cioloș. Iar orizontul 2024 devine și pentru acesta relativ derizoriu, ca în cazul lui Dan Barna.
În acest context încâlcit au ieșit la încălzire ca rezerve personaje precum Cătălin Drulă, Cristian Ghinea sau Dragoș Tudorache. Iar Codruța Kovesi, “zeița” cum este pomenită de progresiștii autohtoni și de susținătorii lor interni și externi este cântărită pentru o posibilă candidatură la prezidențialele din 2024.
PSD și AUR nu au alegeri interne în acest an. Mai au timp să-și caute prezidențiabilii. Dar asta nu le conferă liniște.
În PSD, competiția pentru anul 2024 este pornită. Gabriela Firea s-a aliniat la start de cum a pierdut Primăria Capitalei având susținerea lui Paul Stănescu și a grupurilor de interese cu care a condus Bucureștiul. Vasile Dîncu, strategul partidului, mobilat intelectual pentru o astfel de poziție și printre foarte puținii lideri social-democrați cu relații în exterior este blocat de baronii locali din sud al căror orizont se oprește la granița județelor în care domnesc.
Lui Marcel Ciolacu a început să-i placă puterea. Așa cum a ajuns din șefuleț de Buzău, șef la București, crede că poate ajunge și șef de țară în 2024. Bonus: la fel ca în cazul USR-PLUS, celor de la PSD li se pregătește ca variantă și un candidat din import: Mircea Geoană. Care gândește că dacă nu a fost să fie ales președinte în anul 2009, poate ajunge în vârf în anul 2024.
Mai tereștrii, liderii AUR sunt preocupați deocamdată de creșterea partidului în țară și în Republica Moldova. Ei încă trăiesc în anul 2021.