Tulburătoarea Mița Biciclista, povestea ei, exclusiv. A avut Bucureștiul la degetul mic. Femeia care a făcut și a desfăcut multe prin Bucureștii interbelici nu are nici azi o viață bine cunoscută,
Maria Mihăescu s-a născut în Dițești, Prahova în anul 1885. Fiica unei servitoare în casa unui tehnician neamț a plecat în Occident de foarte tânără, la Paris, unde a primit educație de pension. Numele oficial i-a dispărut complet, rămânând în opinia publică acela de Mița Biciclista.
Evenimentul Istoric Nr. 78, ediția august-septembrie i-a dedicat un amplu material, Miței Biciclista. Evenimentul Istoric se găsește la chioșcurile de difuzare a presei. Poate fi comandat on-line, fără taxe de livrare de pe edituradecarte.ro.
Mița Biciclista - amantă sau confidentă regală?
O altă poreclă a fost aceea de Mița Cotroceanca, deoarece se presupunea că ea ar fi fost amanta Regelui Ferdinand, care ar fi primit-o la Cotroceni și, datorită faptului că s-a bucurat de favorurile Mariei Mihăescu, i-a oferit casa din Piața Amzei (Strada Christian Tell, nr 9-11), cunoscută și azi drept ”Casa Mița Biciclista”.
Casa care azi poartă numele „Mița Biciclista” a fost clădită în anul 1908 după planurile arhitectului N.C. Mihăescu. Avea stilurile combinate (Art Nouveau și Beaux Art). Fusese ridicată pentru generalul Constantin Teodorescu. Acesta a fost autor moral al dezastrului de leadership militar în pregătirea, planificarea și coordonarea campaniei de la Turtucaia, în care România a fost învinsă în 1916.
Având în vedere că pe străzile respective își aveau casele numele grele de la liberali și conservatori, Maria Mihăescu a putut să afle pentru Ferdinand cam ce gândeau sau ce se punea la cale în intervalul 1919-1922, adică până la apariția Guvernului Ionel Brătianu. Cel mai probabil, Maria Mihăescu a primit casa prin 1919.Există amintiri potrivit cărora, deghizat, însuși Regele Ferdinand o însoțea la plimbări prin Kisselef sau Cișmigiu cu bicicleta.
Mița Biciclista - o avere considerabilă
Maria Mihăescu deținea două imobile la Galați, unul închiriat Consulatului Poloniei. Acasă, avea servitori din Polonia, conversând cu ei în franceză. Deținea o mașină de lux, o trăsură la care erau înhămați caii de elită ai momentului, trăsura ei fiind cea mai cochetă cu ocazia plimbărilor pe Kisselef și la Hipodrom.
Dacă istoricul Neagu Djuvara a copilărit în casa ei faimoasă, într-o odaie închiriată de familia sa. Medicul, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici și-o amintea, fără să îi dea numele. Ea apărea misterioasă la Athenee Palace. Avea și un puț de petrol în Prahova, acolo trăind bombardamentele americane din 1943-1944.
Maria Mihăescu ajunsese să intermedieze chiar tranzacții cu automobile. Era văzută în permanență la „Ionică”, faimosul patron de frizerie-cofură de la parterul Hotelului Athenee Palace, inaugurat la 26 mai 1914. Despre inaugurare, doar ziarul „Seara” din 27 mai 1914 a consemnat lapidar inaugurarea a ceea ce se va numi „cuibul spionilor” în două mari războaie mondiale.
A trăit 24 de ani și în comunism
După 23 august 1944, Maria Mihăescu a mai trăit 24 de ani. Regimul politic instaurat după 1944 i-a permis să locuiască în casă, chiar și după naționalizare, dar asta însemna că ea nu mai putea încasa chiria, trăind din ce în ce mai greu alături de soțul ei, acesta sacrificându-și toate veniturile și economiile făcute. Mai multe materiale în noul număr al Evenimentului Istoric.