La finele Prelegerii de popularizare televizată a unor cunoștințe elementare de drept constituțional - Prezentarea Raportului de evaluare a lui Augustin Lazăr și a Codruței Kovesi din seara zilei de 29 martie 2017 - Tudorel Toader a refuzat să răspundă întrebărilor, făgăduind c-o va face la o conferință de presă ulterioară.
Această conferință de presă a avut loc miercuri, 5 aprilie 2017, și-a fost transmisia în direct de televiziuni, ca și Declarația din 29 martie 2017. Cine l-a urmărit pe Tudorel Toader pe întinderea nemărginită a acestei noi întîlniri cu presa ( ce-i mai place să se scarpine în fața camerelor de luat vederi!) a remarcat de îndată notele comune cu întîlnirea din 29 martie 2017:
1) Zîmbetul parșiv al lui Tudorel Toader, de bunic care, în timp ce ne vorbește despre Constituție, se gîndește cum să i-o tragă nepoatei.
2) Sentimentul, tipic starletelor pe bază de chiloțăreală, că orice apariție a sa la tv, indiferent de ora din zi și din noapte, e urmărită cu ațîțare, drept pentru care poate înșira vrute și nevrute, minute întregi, în direct, fără riscul de a fi întrerupt de publicitate.
3) Conștiința că toți cei cărora li se adresează sînt niște analfabeți într-ale Justiției, spre deosebire de el, care e ditamai rectorul Universității din Iași.
Ca și în cazul primei reuniuni, fătucele din presă, uitîndu-se la unul care vorbește despre Drept cu descumpănirea duioasă a vițelului la poarta nouă, l-au ascultat pe Tudorel Toader crezîndu-l în tot ce spune mai ceva decît prezicătoarea Vișinica, zicîndu-le că se vor mărita cu un bărbat frumos și bogat care în nici un caz, nu e patronul postului. Căderea pe spate a fătucilor la banalitățile debitate de domnul rector nu mă miră.
Recent, Tudorel Toader a fost invitatul lui Mihai Gâdea la Sinteza zilei. Profitînd de admirația necondiționată a realizatorului, ministrul Justiției și-a permis să aducă în direct, la Antena 3, elogii nețărmurite tezei de doctorat a Codruței Kovesi, văzută de el mai importantă pentru omenire decît „Oratio de dignitate hominis” a lui Pico della Mirandola
Aflat la a doua întîlnire cu presa, Tudorel Toader a beneficiat de prezumția de ministrul Justiției în stare, în fine, să curme abuzurile Binomului SRI-DNA comise în numele luptei împotriva corupției.
Au venit însă ulterior două momente, care au făcut praf prezumția de Croitorașul cel viteaz, de care se bucura distinsul Tudorel.
Primul moment a fost anunțul de joi, 6 aprilie 2017, al lui Augustin Lazăr că, în cazul OUG 13, Parchetul General continuă să ancheteze penal Guvernul, deși CCR a decis că așa ceva e anticonstituțional.
Pe 29 martie 2017, Tudorel Toader s-a epuizat în direct la tv pentru a ne convinge că nu cere revocarea procurorului general și a Codruței Kovesi pentru anchetarea anticonstituțională a Guvernului, deoarece, Decizia CCR se referă la viitor. El, Croitorașul cel viteaz, îi va monitoriza pe cei doi și dacă va observa că Parchetul și DNA încalcă Decizia CCR, va da buzna la Președinte cu propunerea de revocarea.
Ei bine, Augustin Lazăr, Camaradul de șpriț al procurorului Ioan Lascu, tăticul mult iubit al Codruței Kovesi, a anunțat joi, 6 aprilie 2017, că Parchetul General va continuă să încalce Constituția anchetînd penal Guvernul, deși ministrul Justiției a declarat că va monitoriza activitatea Parchetului și a DNA.
Siguranța cu care Augustin Lazăr a anunțat continuarea anchetei anticonstituționale întrece siguranța cu care Tudorel Toader a anunțat că va monitoriza încălcarea Deciziei CCR.
E Augustin Lazăr mai mare în grad decît Tudorel Toader?
Greu de răspuns.
Mult mai ușor de răspuns e că lui Tudorel Toader îi mijesc deja epoleții. Se poate bănui asta mai întîi după rolul de moderator al manifestării TeFeListe de la Cotroceni asumat de
Tudorel Toader, manifestare la care Rața Mecanică a făcut elogiul ieșirii în stradă împotriva Guvernului la indicațiile sale.
Se poate bănui asta după anunțul făcut miercuri de Tudorel Toader că el respinge introducerea unui prag de pagubă în definirea abuzului în serviciu, lăsînd asta la latitudinea Judecătorului.
O judecătoare de prestigiu - Adina Daria Lupea, de la Curtea de Apel Cluj- i-a demonstrat imediat că bate cîmpiii din punct de vedere juridic. A fost acesta al doilea moment care i-a făcut pe jurnaliști să pună la îndoială prezumția de vitejie antiSistem a lui Tudorel Toader.
Nici nu era nevoie de o intervenție în plan juridic pentru a dovedi că Tudorel Toader a aiurat refuzînd introducerea unui prag.
Potrivit Codului rutier dacă depășești dublul vitezei legale ți se suspendă permisul. Imaginați-vă un cod rutier în care scrie că rămîne la latitudinea agentului să stabilească pragul.
Dacă ar fi să-l credem pe juristul Tudorel Toader, deși ai mers prin localitate cu 150 de kilometri la oră, agentul de circulație, la latitudinea căruia rămîne aprecierea dacă ai depășit sau nu pragul suspendării permisului, va ține cont în judecata sa că tipei din dreapta ta i se vedeau genunchii și nu-ți va lua permisul! Dincolo de aberația juridică, anunțul lui Tudorel Toader ne dezvăluie în persoana ministrului un pion al Binomului SRI-DNA plasat la Justiție și acceptat de Liviu Dragnea în cadrul unui tîrg cu Sistemul:
El e de acord ca Tudorel Toader să fie ministru.
Sistemul e de acord ca Bombonicăi să i accepte excepția de neconstituționalitate, amînînd astfel sine die Procesul ajuns în faza pronunțării sentinței. Să mă explic.
Motivarea CCR din 15 iunie 2016 arată limpede preocuparea Curții de a elimina toate posibilitățile prin care Abuzul în serviciu a devenit, în forma statuată de Noul Cod Penal, principalul instrument de implicare a Binomului în politică.
Nu de alta, dar prin formularea sa plină de ambiguități din Noul Cod Penal, abuzul în serviciu a devenit instrumentul principal al scoaterii din joc a politicienilor de către Sistem.
Una dintre aceste ambiguități se referă la inexistența pragului de valoare a pagubei dincolo de care abuzul în serviciu devine infracțiune. Cum a fost folosită ea de către Binom?
Pînă și paguba de un leu a fost considerată infracțiune de abuz în serviciu și, prin urmare, pretext pentru convocarea politicianului la DNA.
Să zicem că secretara unui primar producea o pagubă de valoarea unei ascuțitoare.
Automat, ea devenea infracțiune de corupție, de competența DNA. Secretara era convocată la DNA pentru abuz în serviciu.
Aici era pusă să-l denunțe pe șef- Primarul- că i-a zis să cumpere ascuțitoarea.
DNA îl convoca imediat pe șeful secretarei pentru a-l pune sub acuzare sub motivul de abuz în serviciu. Șeful secretarei- primar, ministru, președinte de Consiliu Județeandevenea brusc penal.
Divizia Presă se năpustea asupra lui, cerîndu-i demisia.
Respectivul demisiona, constrîns de colegii de șefie.
N-avea importanță că judecătorul îl achita pe politician.
Pentru implicarea Binomului în politică important era faptul că inexistența pragului făcea infracțiune și o abatere administrativă.
Teza lui Tudorel Toader că judecătorul va aprecia dacă a fost sau nu infracțiune de abuz în serviciu, indiferent de prag, lasă DNA posibilitatea de a face penal și pe un politician care a produs o pagubă de un leu.
N-are importanță că judecătorul îl va achita.
Importanță are posibilitatea Binomului de a-l declara penal. Și prin asta de a-l scoate din joc.
Ați înțeles acum că teza lui Tudorel Toader nu e o blîndă aiurare de jurist. E cumva semnul că lui Tudorel Toader îi mijesc deja epoleții?!