Emmauel Macron merge luni la Washington pentru a verifica dacă șarmul său personal încă mai are efect asupra lui Donald Trump.

Când ambasadorul Franței la Washington le-a spus oficialilor americani în iulie trecut că pleacă la Paris, unde se va vedea în curând cu președintele Macron, unul dintre ei i-a înmânat un exemplar din New York Times.

În interior, scria: „Da, Emmanuel, este adevărat. Te iubesc.”, pe marginea unui articol despre bunele relații dintre liderul francez și Donald Trump.

Agenția Reuters, care relatează istoria aceasta, nu poate preciza dacă președintele american scrisese mesajul cu mâna lui. Dar, cum aceste lucruri se petreceau la nici două săptămâni după ce Trump fusese primit cu mare pompă la Paris, de Ziua Națională a Franței și rămăsese încântat de parada militară, încât a decis să organizeze și el una, e limpede că între liderii american și francez pare să se fi înfiripat o relație specială.

Vizita de trei zile a lui Macron la Washington, care începe luni, este un excelent prilej de a verifica trăinicia acestei relații. Francezul traversează Oceanul ducând cu el o agendă încărcată, cu probleme mergând de la Siria și Iran la conflictul comercial SUA – UE.

Cu excepția unei strângeri de mână puternice și prelungite timp de 25 de secunde, la summit-ul NATO din mai 2017, care a semănat mai degrabă cu un „skanderbeg” și în care celor doi li se albiseră palmele de la încleștare, Macron a optat pentru o abordare ne-conflictuală în relația sa cu Trump, sperând că astfel va obține mai multe concesii de la neconvenționalul lider american.

Dorința sa de a-i câștiga admirația lui Trump a fost evidentă, cu ocazia vizitei acestuia la Paris, dar nici americanul nu s-a lăsat mai prejos, complimentând-o pe Brigitte pe care, la un moment dat, a ținut-o de mână ca un cavaler pe o domnișoară la bal, arătând-o celor de față: „Arată grozav, nu-i așa?”

În ultimul an, Trump a vorbit cu Macron la telefon mai mult decât cu oricare alt lider european, inclusiv Merkel (cu care a avut o întâlnire îmbufnată la Casa Albă). De aceea, Reuters comentează că Macron a devenit puntea lui Trump către Europa.

„Nu este un politician tradițional”, spunea Macron într-un interviu din ianuarie, la câteva zile după ce Trump vorbea despre posibilitatea unui război nuclear cu Coreea de Nord și dădea un ultimatum comunității internaționale să „repare” acordul cu Iranul.

„Am construit o relație solidă. Suntem în dezacord asupra câtorva chestiuni. Eu sunt întotdeauna extrem de direct și de deschis, și el e la fel”, mărturisea Macron. „Uneori reușesc să-l conving, alteori nu.”

Acest gen de relație i-a convenit de minune lui Trump. Avea nevoie de un prieten peste Ocean. Preferința sa pentru „o diplomație mai unilaterală și tranzacțională”, cum se exprimă o analiză Reuters, i-a contrariat pe aliații tradiționali din Europa și l-a făcut pe Trump să pară izolat printre ceilalți lideri.

În plus, cercurile diplomatice afirmă că rolul militar al Franței în combaterea jihadiștilor în Africa de Vest și Siria a deschis mai multe uși la Washington.

 

Următoarele zece zile vor demonstra câtă influență are (dacă are) Macron asupra lui Trump. Liderul american a dat termen Uniunii Europene până pe 1 mai pentru a negocia excepții permanente de la taxele pe importurile de oțel și aluminiu. De asemenea, a dat Franței, Marii Britanii și Germaniei termen până pe 12 mai să „repare” acordul nuclear cu Iranul.

„Macron încearcă să construiască alianțe și dorește să fie puntea dintre Statele Unite și Rusia”, declară un fost oficial ONU. „Dar vine un moment când asemenea intenții manifeste trebuie să se concretizeze în rezultate palpabile.”

Dorința lui Macron de a păstra neschimbat acordul nuclear din 2015 cu Iranul, înăsprind însă atitudinea față de programul balistic și implicarea Iranului în conflictele regionale din Siria, Irak, Yemen etc., nu a reușit până acum să schimbe planurile lui Trump.

 

Vizita lui Macron la Casa Albă va fi urmată pe 27 aprilie de vizita Angelei Merkel, ale cărei relații cu Trump sunt deosebit de tensionate. Înainte de o convorbire telefonică pe 1 martie pe tema Siriei, cei doi lideri nu mai discutaseră de cinci luni.

Spre deosebire de Macron, care a fost scutit de criticile lui Trump, Merkel a avut parte de mai multe săpuneli publice ale liderului american pe tema politicilor sale comerciale.

Macron și Merkel s-au întâlnit joi la Berlin pentru a-și coordona pozițiile față în chestiunea taxelor la oțel și aluminiu și în cea a acordului cu Iranul.

Bunele relații ale lui Macron cu Trump au dat roade. Anul trecut, investițiile companiilor americane în Franța au fost mai mari decât investițiile companiilor germane.

Însă Trump este imprevizibil, iar Macron riscă oricând să se aleagă cu o scatoalcă diplomatică.

După atacul americano-franco-britanic asupra regimului de la Damasc, săptămâna trecută, Macron a anunțat public că l-ar fi convins pe Trump să nu se mai retragă din Siria. Peste numai câteva ore, de la Casa Albă a venit dezmințirea.