Desi Romania va avea cea mai mare delegatie din toate timpurile la un Campionat Mondial de atletism, sperantele la medalii pentru intrecerea de la Osaka sunt invers proportionale cu numarul atletilor.
Dintre cei 30 de sportivi care au plecat astazi spre Japonia, doar cativa indraznesc sa viseze la podium. Printre ei, si Marian Oprea, triplusaltistul medaliat cu argint la Olimpiada de la Atena.
Dupa un sezon in care a sarit din clinica in clinica pentru a-si trata genunchiul stang si cele cateva vertebre tasate, „Strutul” este increzator. Cu doar patru concursuri disputate in 2007, Oprea a refuzat sa se opereze atat la genunchi, cat si la coloana, desi medicii l-au indrumat spre bisturiu. Intre timp, obiectivele sale s-au schimbat radical: „La Osaka imi doresc, in primul rand, sa nu ma reaccidentez”.
EVZ: Marian, esti pregatit pentru o competitie de anvergura Mondialelor din Japonia? Marian Oprea: Sunt bine, desi nu ma simt refacut suta la suta. Am avut o perioada delicata. De doi ani tot trag de tendonul de la genunchiul stang, iar mai nou si de cateva vertebre tasate. Fac tratamente peste tratamente, dar fara rezultate spectaculoase. Nu ma plang insa. In Japonia nu am un obiectiv precis. Vreau doar sa nu ma reaccidentez.
Ai castigat ultimul concurs, la Stockholm. E adevarat, am reusit sa sar 17,32 metri in Suedia, ceea ce inseamna cel mai bun rezultat al meu in acest an. Totusi, aceasta performanta este abia pe locul 10 sau 11 in topul sezonului. Asa ca, teoretic, am cel putin zece adversari foarte tari pe care va trebui sa-i inving. Cred ca, pentru a urca pe podium, la Osaka trebuie sa sar peste 17,50 metri. La antrenamente n-am trecut de acest „barem”, dar eu, in general, sar mult mai bine in concursuri, fiindca sunt motivat.
„Premii pe masura tarii in care traim”
Dupa o perioada asa de lunga, era timpul sa te reapuci de treaba. N-am avut timp nici macar de vacanta, din pacate. Am umblat din clinica in clinica, si prin tara si prin strainatate, pentru un diagnostic complet si un tratament adecvat. Am stat o luna in Italia, la Siena, dar am refuzat o interventie chirurgicala, atat la spate, cat si la genunchi. Prefer tratamentul clasic si ma gandesc la operatie doar ca la o ultima solutie.
La Osaka, Romania va avea cea mai numeroasa delegatie din toate timpurile. Vor fi si rezultatele pe masura? Nu stiu. A fost o perioada de seceta pentru atletismul romanesc. Poate si din cauza schimbului de generatii. In delegatie nu sunt foarte multi sportivi cu rezultate remarcabile, dar Mondialele nu sunt doar pentru medaliati.
Premiile puse la bataie la aceasta editie a Mondialelor te motiveaza suplimentar? Din ce stiu eu, o medalie de aur e rasplatita de federatia internationala cu 60.000 de dolari. Cat despre recompensele oferite de Romania, pot sa spun doar ca avem premii pe masura tarii in care traim. Oricum, pe mine ma intereseaza, deocamdata, mai mult performantele sportive decat banii.
Recomandările noastre
