Printre faptele de luare de mită se numără primirea de către Poteraș  a sumei de 857.800 de dolari de la omul de afaceri Iulian Constantin. Banii au fost dați pentru ca firma acestuia, SC Tettas să beneficieze de un contract de instalare sistem parcări inteligente în Sectorul 6. Cea de-a doua faptă considerată drept luare de mită era pretinderea de către Poteraș printr-un intermediar a sumei de 1.000.000 de euro și primirea efectivă a 250.000 de euro, informează sursa zilei.ro. 

„În baza art.346 alin.3 lit.a Cpp dispune restituirea cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de Combatere a infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată în camera de consiliu, azi, 10.05.2019”, se arată în încheierea Tribunalului București care poate fi contestată la Curtea de Apel București de către procurorii DNA. 

Decizia Tribunalului București a fost dată după ce procurorul șef al Secției a II-a din DNA, Marius Bulancea, care s-a ocupat acest dosar, nu a putut nu a putut dovedi  judecătorului de Cameră Preliminară când s-au comis faptele invocate în rechizitoriu.

Înainte de decizia finală, pe 20 martie, în aceeași speță, Tribunalul a admis „excepţia neregularității actului de sesizare a instanţei, invocată de apărarea inculpaților Constantin Iulian şi SC TETTAS SRL dar şi de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu. În baza art.345 ain.1 şi 2 cpp rap. la art.286 alin.2 Cpp constată neregularitatea rechizitoriului nr.907/P/2016 din data de 20.12.2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Națională Anticorupție, Secția de combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupţie”.

Extras din decizia Tribunalului București din 20 martie 2019

Neregularitatea remarcată chiar și de judecător viza „aspectul existenței unei situații echivoce legată de modul de descriere a faptelor în rechizitoriu”, iar încheierea din 20 martie a fost comunicată către DNA ”în vederea remedierii neregularității constatate în actul de sesizare, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmând a remedia neregularitățile actului de sesizare şi comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”.

Procurorul Marius Bulancea nu a putut descrie în mod concret modul de săvârșire a faptei de luare de mită, perioada derulării ei, sau dacă s-a comis în forma pretinderii sau a primii efective de mită.

În aceste condiții, magistratul a decis restituirea dosarului la DNA. Procurorul neputând dovedi în mod clar momentul în care a avut loc luarea de mită. 

 

Te-ar putea interesa și: