În ultima perioadă au fost finalizate mai multe proiecte în Europa, care vor ajuta în viitor aprovizionarea cu gaze naturale a regiunilor. Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), care a fost pus în funcţiune la începutul lunii octombrie şi conducta de interconectare a rețelelor de gaze dintre Polonia şi Slovacia, precum şi Baltic Pipe, care transportă gaze norvegiene în Polonia, permit Ungariei să își diversifice și mai mult rutele de achiziție, a declarat vicepreşedintele responsabil cu relaţii internaţionale în cadrul Oficiului de Reglementare a Energiei şi Utilităţilor din Ungaria (MEKH), Pál Ságvári.
Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii de MEKH, proiectele de dezvoltare a infrastructurii sunt importante din cauza prețurilor ridicate la gaze naturale și a disponibilității reduse a resurselor rusești, şi au fost implementate mai multe dezvoltări, care încă nu pot fi considerate finalul dezvoltărilor de diversificare, scrie infostart.hu/gazdasag.
Pál Ságvári a mai menţionat că cererea pentru dezvoltarea în continuare a gazoductelor a crescut şi a luat amploare şi construcția conductei de gaze Eastmed, care urmează să transporte gaze din zăcămintele regiunii Mediteranei de est către Europa de Sud-Est. În ultima perioadă au fost finalizate trei proiecte majore de dezvoltare a conductelor de gaze:
1.Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB): Conducta greco-bulgară este operaţională din 1 octombrie 2022. IGB a primit licența de funcționare pentru 50 de ani în Grecia și pentru 35 de ani în Bulgaria. Primele cantităţi de gaze naturale au fost livrate din gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP). Capacitatea sa totală este de trei miliarde de metri cubi pe an.
2. Conducta de gaze naturale Baltic Pipe construită de GAZ-SYSTEM din Polonia a fost pusă în funcțiune la capacitate parțială, capacitatea maximă planificată fiind de zece miliarde de metri cubi pe an. Prin punerea în funcţiune a acestei conducte scopul este diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze pentru Polonia şi Danemarca, precum şi a altor ţări din regiunea Mării Baltice și Europa Centrală și de Est. Proiectul asigură Poloniei acces direct la resursele de gaze de pe platforma continentală norvegiană.
3.Ultimul element de infrastructură care a lipsit din coridorul de gaze nord-sud care leagă Marea Baltică de Marea Adriatică a fost gazoductul polono-slovac. Prin acest gazoduct gazele naturale au devenit transportabile fizic între terminalul GNL de pe insula Krk din Croația și terminalele din Świnoujście din Polonia și Klaipėda din Lituania, iar sursele de gaze naturale din Europa de Sud, Africa de Nord și Caucaz, precum și în Norvegia sunt acum disponibile pentru toate țările din regiune. Prin noul conector 4,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale vor fi transportați în Slovacia şi 5,7 miliarde de metri cubi în direcţia inversă. Dezvoltarea este importantă şi pentru Ungaria, deoarece prin punerea în funcțiune a conductei, comercianții pot avea acces la noi surse alternative de gaze naturale prin conducta existentă HU-SK.