Tratatul de la București din 24 aprilie/7 mai 1918 - răul necesar? Dezastrul pe termen scurt și salvarea pe termen lung
La 5 martie 1918, la două zile de la semnarea de către Rusia a Tratatului cu Puterile Centrale de la Brest-Litovsk, România avea la București un guvern docil, supus Germaniei, pe care August von Mackensen, comandantul trupelor de ocupație și-l dorea. Guvernul era condus de filogermanul Alexandru Marghiloman.
Tratatul de la București. Preliminarii la Buftea și amenințările lui Czernin
Preliminariile Tratatului s-au stabilitla Buftea. Regele Ferdinand a tatonat terenul, având o discuție cu Ministrul de Externe al Austro-Ungariei, Ottokar Czernin care fusese ultimul ambasador austro-ungar la București. Czernin care aproape fusese declarat persona non grata fiindcă o amenințase pe Regina Maria cu rătăcirea sa, a lui Ferdinand și a copiilor lor prin Europa, acum era la fel de amenințător.
Clasa politică de la Iași și București a cumpănit din greu. Calculele lui Ionel Brătianu și ale Regelui Ferdinand erau că România nu avea de ales. Alexandru Marghiloman se oferise riscând să își rateze viitorul politic. Dar atunci în 1918, cu Rusia ieșită din războiul mondial și răvășită de cel civil, România nu mai avea aliați. Erau doar inamici. Țarul care promisese Transilvania era arestat, va fi executat în vară. România era redusă la Moldova și putea să dispară cu totul.
Care au fost calculele românilor? Ei știau că România putea să fie înghițită de Austro-Ungaria, Rusia, Bulgaria și Germania. Chiar în eventualitatea unei înfrângeri a Puterilor Centrale, greu credibilă atunci, nimeni n-ar mai dorit să reconstituie România. De aceea, o Românie îngenuncheată era mai bună decât o Românie dispărută.
Tratatul de la București. Prevederi. Refuzul sancțiunii regale
Tratatul de la București s-a semnat la 24 aprilie/7 mai 1918. El prevedea ca Germania să controleze economic România până în 2008. Austro-Ungaria primea controlul asupra crestelor Carpaților, deci granița se muta spre Sud și spre Est, până în zona de Subcarpați. Bulgaria primea Dobrogea, România urmând să aibă acces la Constanța, doar pe drumul conercial Cernavodă Constanța, pe cale de fier și rutieră.
Parlamentul de la Iași a discutat Tratatul și l-a ratificat. Evident, Regele Ferdinand și-a asumat refuzul de a da sancțiunea regală, deci tratatul nu a intrat în vigoare. În octombrie 1918, situația începuse să se schimbe. Contraofensiva anglo-franceză în Balcani, intrarea Greciei în război contra otomanilor, piederile de pe frontul francez au determinat România ca la 10 noiembrie 1918 să declare oficial război Germaniei, dar luptele începuseră de la finalul lui octombrie.
Anularea Tratatului
La 11 noiembrie 1918, Germania a capitulat la Conpiegne. România era de facto în tabăra câștigătoare. Va avea de dat explicații însă asupra Păcii separate din 24 aprilie/7 mai 1918. Ionel Brătianu s-a descurcat însă admirabil. În martie 1918, Basarabia se unise cu România. România începea să se transforme în România Mare până la finalul anului 1918, devenind România Mare.
Așadar, Tratatul din 24 aprilie/7 mai 1918 a fost un rău necesar. A permis cel puțin existența pe hartă fie și parțial a României.
Sursa foto: Wikipedia