Victor Lenghel este unul dintre cei care au făcut un transplant de măduvă (celule stem) în ţară.
Pe Victor Lenghel, un baterist de doar 45 de ani, care în paralel lucrează şi în publicitate, transplantul de măduvă l-a făcut să se nască a doua oară. Când doctorii i-au descoperit, în urmă cu doi ani, o tumoră malignă între plămân şi inimă, Victor avea în faţă viitorul incert al oricărui pacient bolnav de cancer, fără a şti sigur dacă tratamentul „va ucide“ sau nu tumora. Celulele stem folosite în transplantul care i-a salvat viaţa au fost prelevate chiar de la el, iar costurile operaţiunii au fost mult mai mici decât ar fi plătit în alte ţări. În situaţia lui sunt alţi 200 de români. În România un transplant costă în jur de 50.000 de euro, bani acoperiţi prin asigurări. În Europa, costurile ajung la 130.000 de euro, iar în SUA - în jur de 200.000.
Cancerul, o lecţie de viaţă
„Boala a fost o mare neşansă şi, în acelaşi timp, o lecţie de viaţă. Am încercat să nu tratez totul atât de serios pentru că boala în sine este destul de neserioasă“, povesteşte Victor. Vorbeşte cu uşurinţă despre transplantul de măduvă (celule stem) pe care l-a făcut în 2006 ca şi despre şedinţele de chimioterapie care l-au lăsat fără măduva spinării şi fără urmă de sistem imunitar. „În locul măduvei mi-au injectat celule stem pe care le prelevaseră de la mine şi le ţinuseră în frigider“, povesteşte Victor chinul a luni de tratament. Aceste celule sunt menite să înlocuiască măduva veche. 100 de transplanturi în Bucureşti
Victor se numără printre puţinii români care au făcut un transplant de măduvă. De la introducerea acestei intervenţii în România, în urmă cu trei, peste 200 de români au beneficiat de pe urma ei. Cele mai multe intervenţii se fac în Capitală, la Institutul Clinic Fundeni. Luna aceasta, medicii bucureşteni au făcut cel de-al 100-lea transplant de măduvă. Astfel de intervenţii se mai fac la Târgu-Mureş şi Timişoara.
„Această intervenţie se face în afecţiuni maligne ale sângelui, cum sunt leucemiile. Se face însă şi în anumite cazuri de talasemii. Pacientul trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să nu fi avut recăderi dese şi să răspundă la tratament“, explică Victor Zota, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT). În ciuda denumirii, nu se transplantează măduvă, ci celulele stem din sânge, care trec printr-un proces de sterilizare.
Deoarece între celulele primite şi cele ale pacientului trebuie să fie o compatibilitate perfectă, în astfel de transplanturi se preferă celulele luate chiar de la pacient sau de la un frate geamăn. „Este mai complicat dacă iei de la un donator. Se pune problema de compatibilitate, apoi de numărul insuficient de donatori de sânge din România“, mai spune Zota.
Pregătirile durează şi patru luni
Transplantul de celule stem este printre cele mai dificil de realizat. „Transplantul în sine nu înseamnă decât o perfuzie. Însă pregătirea pacientului poate dura şi până la patru luni“, mai explică directorul ANT. Transplantul cuprinde 11 manevre şi prelucrări laborioase. „Din aceste motive, transplantul medular este o metodă cu indicaţii precise şi cu restricţii şi contraindicaţii riguros stabilite“, apreciază doctorul Dan Coliţă, de la Institutul Clinic Fundeni.
După intervenţie, pacientul are nevoie de aproximativ două luni de recuperare, timp în care stă izolat într-o cameră sterilă.
PERFORMANŢĂ
Tratamentul, eficient pentru toată viaţa Ieri, în Bucureşti, medici şi pacienţi s-au întâlnit pentru a sărbători realizarea celui de-al 100-lea transplant de celule stem la Institutul Clinic Fundeni. Pentru acest an, medicii preconizează un număr de 130 de intervenţii în toată ţara. În comparaţie cu situaţia întâlnită la alte transplanturi, pacienţii care primesc o „măduvă nouă“ nu urmează tratament toată viaţa. „După cinci ani de la intervenţie, riscul de a mai face o recădere este practic nul“, spune medicul Victor Zota.