DEZBATEREA ZILEI. UNGARIA cumpără TRANSILVANIA. 30% din terenurile agricole din România sunt deja controlate de străini. Tu ce PĂRERE ai?

Guvernul României ştia de intenţia Ungariei de a cumpăra terenuri în Transilvania încă de pe vremea lui Emil Boc. Scandalul izbucnit în aceste zile scoate la iveală amploarea investiţiilor străine în agricultura autohtonă.

Discuţiile generate de posibilitatea ca autorităţile de la Budapesta să lanseze un program de susţinere a cetăţenilor unguri care doresc să achiziţioneze terenuri agricole în Transilvania sunt departe de a se fi încheiat. Totul a pornit după ce un oficial al ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat unui jurnalist maghiar că guvernul condus de Viktor Orban va plăti rentă viageră cetăţenilor români de etnie maghiară care deţin sau cumpără teren în România şi îl cedează spre exploatare statului ungar. Se ştia de pe vremea lui Boc Autorităţile maghiare au negat informaţia, dar au admis că ideea a fost lansată la o întâlnire care a avut loc în decembrie 2013, la Târgu Mureş. Totuşi, se pare că ideea este mai veche. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru EVZ că la nivelul Guvernului se ştia de mult timp de posibilele intenţii ale Budapestei. "Dacă serviciile noastre nu ar fi ştiut (de aceste intenţii, n.r.), înseamnă că le plătim degeaba. Dacă eu ca ministru nu ştiam, nu începeam demersurile în 2010 pentru a obţine amânarea liberalizării pieţei funciare", ne-a precizat Valeriu Tabără. La acea vreme, România obţinuse semnătura Poloniei, Slovaciei, Ungariei şi Cehiei şi acordul de principiu al Germaniei pentru a amâna momentul de la care piaţa terenurilor ar fi trebuit liberalizată, spune Tabără. Proiectul a murit, după căderea guvernului Boc. Miza economică... Fermierii români se tem că străinii, mai bogaţi decât agricultorii noştri, vor pune mâna pe cele mai bune pământuri şi spun că miza acestui scandal este legată de asigurarea securităţii alimentare a României. Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, spune că străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine. Acolo, grâul românesc este procesat în specialităţi sau folosit pentru hrana animalelor, care sunt apoi importate în România şi vândute consumatorilor români la preţuri mai mari decât dacă aceste produse ar fi fost procesate în ţară.

În prezent, potrivit datelor LAPAR, investitorii străini dețin în proprietate circa un milion de hectare de teren arabil și au în arendă aproximativ alte două milioane, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare, cât este suprafața arabilă a României. Conform legii vânzării terenurilor agricole adoptată de deputați, aceștia vor avea întâietate la cumpărare, astfel că, spune Baciu, vor ajunge să controleze suprafețe din ce în ce mai întinse. ... şi politică Pe de altă parte, există şi o miză politică. "Dacă aş fi prim-ministrul Ungariei, aş da bani pentru cumpărarea de terenuri agricole în România. Când deţii terenuri pe suprafeţe mari, beneficiezi de uzufruct şi poţi să declari ce vrei pe el. Israelul şi-a cumpărat ţara proprietate cu proprietate de la arabi şi acum e stat independent", apreciază Valeriu Tabără. Nici Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, din Arad, nu priveşte cu ochi buni declaraţiile oficialului maghiar. Acesta apreciază că înstrăinarea terenurilor ar fi o greşeală fatală. "Este datoria autorităţilor statului să facă orice pentru ca aceste terenuri să nu fie vândute", spune cel care a transformat un CAP într-o companie cu profituri anuale de peste un milion de euro. Muscă a spus că în Ungaria a existat la un moment dat o iniţiativă de a impune pedeapsa cu închisoarea celor care vând terenurile străinilor. Capra vecinului Contactat de EVZ, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, nu a dorit să comenteze informaţiile legate de posibilele intenţii ale Guvernului ungar. El a dat vina pe preşedintele Traian Băsescu, că nu a promulgat mai devreme legea privind vânzarea terenurilor agricole. s-ar fi adoptat mai repede legea, românii ar fi avut drept de preempţiune la achiziţie", a spus Constantin. Totuşi, Executivul adoptat proiectul pe 20 noiembrie 2013, iar acesta a devenit lege, prin votul deputaţilor din 17 decembrie 2013, după un lung şir de discuţii în comisii, în urma cărora a ieşit o lege criticată extrem de dur de fermieri. (A contribuit Georgeta Petrovici) DATE FURNIZATE DE PRODUCĂTORII AGRICOLI DIN ROMÂNIA Cât de "liberalizată" e piaţa altora Ungaria a cerut încă din 2010 o prelungire până 2014 a momentului de la care piaţa terenurilor ar trebui să se liberalizeze. Anul trecut a fost adoptată noua Lege a Pământului, care prevede că maghiarii şi cetăţenii UE pot cumpăra terenuri în Ungaria, dar în anumite condiţii, între care obligativitatea de a avea studii agricole. Pe de altă parte, în mai 2013, secretarul de stat în ministerul ungar al dezvoltării regionale, Gyula Budai, a declarat că maghiarii despre care se constată că sunt implicaţi în vânzarea de teren agricol către străini vor fi pasibili de până la 5 ani de închisoare. Şi alte state europene vor reguli stricte. Slovacia doreşte o înăsprire a regulilor privind cumpărarea de pământ de către străini înainte de 1 mai 2014. Practic, pentru cei care nu au deja afaceri în agricultura slovacă va fi extrem de greu să mai cumpere terenuri, potrivit declaraţiilor ministrului slovac al Agriculturii. În Polonia, liberalizarea pieţei funciare va avea loc în 2016. Pământul românesc, o investiţie profitabilă pentru străini Investiţiile în terenuri agricole par extrem de profitabile, dacă ne gândim că, din 2007 încoace, preţul mediu al terenurilor agricole aproape că s-a triplat. Totuşi, acestea se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Pe fondul liberalizării pieţei din 2014, preţurile vor creşte la o medie de 3.500-4.000 de euro pe hectar până în 2015, potrivit estimărilor DTZ Echinox. Preţul creşte în funcţie de gradul de comasare a suprafeţei. În Nord-Est şi Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, iar în Muntenia şi Banat preţurile ajung la 3.500-3.600 de euro pe hectar. În Cluj, un hectar de teren arabil se vinde cu 1.500- 2.000 de euro, iar în Braşov poate depăşi 9.000 de euro, potrivit anunţurilor postate pe internet. În Arad, în "patria cepei" de la Pecica, un hectar se vinde cu 4.000-6.000 de euro. Interesul investitorilor străini este mare, deoarece preţul în România este foarte mic, faţă de Germania, Franţa, Olanda. Presa ungară, despre intenţiile guvernului Orban Detalii despre planurile de la Budapesta privind cumpărarea de terenuri agricole în Ardeal au apărut într-un interviu acordat de Szabo Jozsef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, pentru postul de radio Erdely FM. Referindu-se la maghiarii din România, Szabo Jozsef spune că guvernul de la Budapesta pregăteşte un program care să permită acestora să ofere statului ungar terenurile pe care le deţin în România, în situaţia în care la bătrâneţe ajung în situaţia de a nu le mai putea lucra sau vor să le înstrăineze. "O posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea sa cumpere teren", a spus Szabo Jozsef, citat de Hotnews. Rentă viageră pentru cei care dau pământul statului ungar Interviul a fost preluat şi de publicaţia maszol.ro. Aici, Szabo Jozsef este citat cu următoarea frază: "în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră, mai mult terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii". De asemenea, potrivit variantei integrale a interviului, apărută în szekelyhon.ro, Ungaria ar fi pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier şi de izvoare de apă minerala din România, scrie Hotnews. Ce spune legea românească Potrivit legii emise de Executivul de la Bucureşti, au drept de întâietate la achiziţia terenului agricol coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini, persoanele care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, precum şi statul român. CITIŢI ŞI:

• CÂT TEREN AGRICOL deţin STRĂINII în România. MIZA liberalizării acestei pieţe
• UNGARIA are strategie de CUMPĂRARE a terenurilor agricole din TRANSILVANIA