Trăiesc după ce au făcut transplanturi de celule în România

Sute de români trăiesc datorită transplanturilor de celule făcute în România. Cele mai multe la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, unde s-au făcut 300 de proceduri de transplant cu celule stem şi alogrefe (transplant de celule, ţesuturi sau organe de la donatori compatibili), în ultimii zece ani.

Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, Spitalul Judeţean Timişoara şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş sunt cele trei unităţi medicale de excelenţă din România unde se fac astfel de intervenţii complexe. Numărul total de proceduri efectuate în ultimii zece ani sunt 680, Institutul Fundeni detaşându-se cu 300. Ce operaţii se pot face Transplanturile au fost făcute atât copiilor, cât şi adulţilor, iar rezultatele sunt îmbucurătoare. Rata de supravieţuire este de 80%. "La Institut se realizează atât autotransplanturi (fragment de ţesut transplantat într-o altă parte a corpului aceluiaşi individ), dar şi transplanturi alogenice (de la un donator compatibil).Procedurile sunt foarte elaborate şi cu multe riscuri, însă cu toate acestea mortalitatea prin procedură este foarte redusă: 5% la autotransplant şi mai mic de 20% la alogenice", declară Prof. Dr. Dan Coliţă, şeful Clinicii de Hematologie şi Transplant Medular de la Institutul Fundeni. Limfom Hodgkin confundat cu apendicită Până de curând, copiii cu talasemie majoră nu puteau fi supuşi unui transplant în România, singura variantă fiind străinătatea. De multe ori însă, birocraţia era o piedică de viaţă şi de moarte pentru pacienţi pentru că depunerea actelor dura foarte mult. Andrei Crap, un băieţel de 11 ani, care suferea de boala Hodgkin a trecut prin toate astea. "Boala s-a manifestat ca o simplă apendicită. După ce s-a operat s-a declanşat tumora din plămânul drept şi ganglionii. Într-un târziu a fost diagnosticat cu boala Hodgkin, în stadiul patru. Ţinând cont de faptul că în România nu puteam face transplantul ne-am apucat să facem dosarul pentru străinătate, însă am fi tărăgănat mult şi ar fi fost prea târziu", povesteşte plină de emoţie Adriana Crap, mama copilului operat acum aproape trei ani, chiar de ziua lui în România. Specialiştii de la Institutul Fundeni susţin că în cazul copiilor mortalitatea este practic inexistentă. "La copii există recăderi şi apar şi complicaţii, însă niciodată nu ne-am confruntat cu mortalitate", susţine Prof. Dr. Constantin Arion, şeful Clinicii de Pediatrie Fundeni. Primul copil operat de talasemie majoră în România O premieră în domeniul transplantului a reprezentat-o şi intervenţia pentru o fetiţă de şapte ani şi jumătate care suferea de talasemie majoră. "Dorina a fost operată acum şapte luni. Deşi aflasem de boală de la vârsta de un an şi jumătate, nu am avut posibilitatea să mergem la operaţie în străinătate", povesteşte tatăl fetiţei. Acum ea nu este recuperată în totalitate, însă părinţii observă semne de ameliorare. "Fetiţa nu mai oboseşte la fel de repede şi nivelul imuntăţii organismului este mai ridicat", mai spune tatăl.