Traian Băsescu: "Voi continua să fiu un partener activ al guvernului în ceea ce privește măsurile la care ne-am angajat"

Carmen Vintil ă in Actualitate la 19 ianuarie 2012, 16:02

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că prioritatea reformelor statului se menţine şi în 2012, adăugând că el va continua să fie un partener activ al Guvernului pentru adoptarea măsurile angajate prin acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială sau UE. Șeful statului are, la Cotroceni, întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditaţi în România.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale șefului statului:

Vă doresc dumneavoastră şi ţărilor dumneavoastră, un An Nou mai bun, mai liniştit, cu pace, cu prosperitate şi stabilitate.
2011 a fost un an dificil, un an în care crizele economică, financiară, umanitară şi, uneori, politică au pus din nou la încercare guvernele şi populaţiile lumii.
Este suficient să amintesc urmările cutremurului din Japonia
Principala lecţie învăţată este că o atitudine responsabilă în plan politic şi economic constituie o premisă fundamentală împotriva crizelor
România a continuat reformele instituţionale, acordând o atenţie prioritară reînscrierii în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere şi creând premisele astfel pentru revenirea la un deficit bugetar de sub 3% din produsul intern brut la finele anului 2012.
Nivelul datoriei publice a României continuă să se situeze sub o treime din produsul intern brut, fiind unul din cele mai reduse la nivelul statelor Uniunii Europene.
Totodată, am înregistrat o perioadă de creştere constantă, începând cu trimestrul IV 2010, şi preconizăm că datele statistice vor indica o creştere economică medie de aproximativ 2,5% pentru anul 2011. Investițiile, o prioritate și în 2012
În primele nouă luni ale lui 2011, produsul intern brut s-a majorat, în termeni reali, cu 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2010. Economia românească a evoluat peste aşteptările multora, în special datorită producţiei agricole bune, a cererii mari la export şi a investiţiilor guvernamentale.
Prioritatea acordată investiţiilor se menţine şi în bugetul de stat pentru 2012, cheltuielile corespunzătoare acestui capitol înregistrând o creştere substanţială pentru stimularea relansării economice: alocările pentru 2012 însumează 38,1 miliarde lei faţă de 36,1 miliarde lei în anul 2011.
Noua lege a sănătății, reorganizarea administrativă
Voi continua să fiu un partener activ al Guvernului în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor la care ne-am angajat prin acordurile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
În acest sens, aşteptăm intrarea în vigoare, în iunie, a Codului de Procedură Civilă, va fi definitivată de asemenea noua lege a sănătăţii, va fi continuată reforma companiilor de stat şi vor fi adoptate noi măsuri pentru stimularea mediului de afaceri şi creşterea absorbţiei fondurilor europene.
De asemenea, avem în vedere o eventuală reorganizare administrativă a ţării, dacă vor permite condiţiile politice.
Dorim să rămânem angrenaţi în evoluţiile majore la nivel european şi să evităm stabilirea unor diviziuni artificiale în cadrul Uniunii.
România este adeptă a unei Uniuni tot mai integrate, care să tindă spre Statele Unite ale Europei. România aniversează cinci ani de la momentul aderării.
Am reflectat în Programul de Convergenţă transmis Comisiei Europene că obiectivul nostru de a adopta moneda unică europeană în 2015 se menţine.
Pentru 2012, avem două repere importante legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare(MCV).
Aşteptăm propunerile concrete ale Comisiei cu privire la perspectivele acestui mecanism, plecând de la premisa că evaluarea noastră este că raportul din luna februarie va fi unul pozitiv, care să sublinieze progrsele făcute de România.
Intrarea în Schengen
În ceea ce priveşte extinderea zonei Schengen, suntem surprinşi de faptul că, după ce am ridicat problema în două Consilii Europene consecutive, în octombrie şi decembrie, decizia privind aderarea României şi Bulgariei este în continuare blocată, deşi situaţia de fapt şi de drept este clară. Toate condiţiile sunt îndeplinite pentru o decizie favorabilă a Consiliului.
Libera circulaţie a persoanelor trebuie să rămână o politică solidă, aplicată în mod echitabil tuturor cetăţenilor europeni.
Considerăm ca fiind pe deplin nejustificate deciziile de menţinere a restricţiilor privind accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii a nouă state membre, în condiţiile în care evaluări periodice au evidenţiat lipsa unui impact negativ al liberei circulaţii a lucrătorilor români în statele membre care au decis ridicarea restricţiilor.
Accesul românilor pe piața muncii din UE
România va continua să promoveze obiectivul de liberalizare totală a accesului lucrătorilor români pe piaţa europeană a forţei de muncă.
Trebuie să discutăm mai mult în cadrul Consiliilor Europene cum putem să creăm noi locuri de muncă, în special pentru cei tineri, şi cum să procedăm pentru a deveni mai competitivi în plan internaţional.
Fondurile europene rămân un element esenţial al creşterii economice şi pot contribui semnificativ la asigurarea stabilităţii macroeconomice a României, efectul multiplicator al acestora în economie fiind un fapt de necontestat.
Atenţia noastră se va afla strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, pe care o considerăm una din cele mai importante iniţiative ale României la nivelul Uniunii Europene şi rămâne o prioritate de politică externă pentru 2012.
Potenţialul de dezvoltare al regiunii este semnificativ, având în vedere conexiunea cu zona extinsă a Mării Negre.
Trebuie pus accentul din ce în ce mai mult pe energii regenerabile, fără a neglija proiectele de referinţă din domeniul energiei, lansate anterior. Realizarea gazoductului Nabucco şi materializarea proiectului Interconectorului de gaz Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria, precum şi finalizarea sistemului de interconectări de gaz cu statele vecine, rămân obiective de primă însemnătate pentru România.
Nu trebuie să aşteptăm încă o criză pentru a ne aduce aminte de importanţa acestor proiecte.
Politica externă a României
Politica „uşilor deschise” trebuie să rămână vectorul care impulsionează aceste schimbări în statele candidate şi aspirante.
În 2012, vom aborda politica externă a României în acelaşi spirit de continuitate ca şi în cazul politicilor europene, astfel încât acţiunile noastre vor fi orientate cu precădere spre consolidarea rezultatelor consemnate în anii precedenţi sau substanţierea parteneriatelor României cu state membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, precum şi a parteneriatelor strategice şi a relaţiilor de cooperare consolidată cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice relevante pentru interesele noastre, precum Turcia şi ţările din Caucaz, Orientul Mijlociu sau Extremul Orient.
În raporturile cu Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia, care se disting ca intensitate şi profunzime în planul relaţiilor bilaterale ale României, vom urmări dezvoltarea de acţiuni care să valorifice în mod optim politicile comune pe care se fondează piaţa internă a Uniunii Europene, în interesul dezvoltării ţărilor noastre în interiorul Uniunii.
Aş dori să adresez sincere mulţumiri Guvernului Republicii Italiene pentru decizia de eliminare, cu începere de la 1 ianuarie 2012, a restricţiilor impuse forţei de muncă din România.
Relația cu Republica Moldova
Consolidarea parteneriatului special cu Republica Moldova rămâne o prioritate a diplomaţiei române în 2012.
Sperăm că, în 2012, la Chişinău va exista o arhitectură instituţională completă prin alegerea preşedintelui ţării şi se vor aprofunda reformele adoptate în ultimii doi ani, astfel încât Republica Moldova să îşi continue parcursul pro-european, democratic asumat.
Relaţia cu Turcia a fost marcată de o serie de contacte intense de nivel, culminând cu ridicarea relaţiei româno-turce la nivel de Parteneriat Strategic, prin încheierea Declaraţiei politice în acest sens cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o la Ankara în luna decembrie 2011.
În acest an ne-am propus să convenim şi să punem în aplicare un Plan de acţiuni conţinând proiecte de colaborare concrete, cu accent pe domeniul economic şi al promovării investiţiilor, al cooperării în planul afacerilor europene şi al asigurării stabilităţii regionale.
Relaţiile României cu statele din Caucaz şi Asia Centrală – şi am aici în vedere, deşi nu exclusiv, relaţiile cu Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan – vor canaliza, în continuare, demersul nostru politic şi voinţa de a pune în valoare un uriaş potenţial de cooperare economică, în special în vederea asigurării securităţii energetice, prin diversificarea surselor şi traseelor de aprovizionare.
Relația cu Rusia și China
Politica externă a României va rezerva şi în acest an un loc special relaţiilor cu China, care se fondează pe o lungă tradiţie de cooperare în plan politic, economic şi cultural.
În perioada următoare, credem că se cuvine să ne regăsim şi cu Federaţia Rusă în promovarea aceloraşi valori ale spiritului european, pe linia evoluţiilor pozitive înregistrate deja în relaţiile economice bilaterale.
Aşa cum am arătat în repetate rânduri, România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare, în spiritul unui dialog deschis şi european care să ţină cont atât de profilul internaţional, cât şi de interesele fiecărui stat.
Primăvara Arabă este, fără îndoială, evenimentul politic cel mai important al anului 2011, un moment de cotitură istorică şi o şansă imensă pentru regiune.
Suntem interesaţi să contribuim, alături de alţi parteneri, la instaurarea păcii, stabilităţii şi securităţii în zonă. Înţelegem deplin aspiraţiile poporului palestinian la autodeterminare şi pace, precum şi acelea de securitate pentru poporul israelian şi suntem convinşi că soluţia durabilă este la masa negocierilor palestiniano-israeliene.
România va continua să fie un contributor cu vizibilitate atât în implementarea deciziilor Summit-ului de la Lisabona vizând consolidarea internă a NATO, cât şi în pregătirea Summit-ului de la Chicago din 2012.
În Afganistan, ne-am continuat implicarea în eforturile pentru stabilizarea situaţiei de securitate.
Vom continua, deopotrivă, consacrarea rolului politic activ al României în cadrul Francofoniei – inclusiv prin statutul de „stat-far” al Francofoniei în Europa de Est.