Traian Băsescu: România are o datorie de 4.570 de euro / locuitor, cea mai mică din UE

Florin Ciornei in Actualitate la 31 ianuarie 2012, 19:20

Ratificarea tratatului european de către România este tema principală a intervenţiei susţinute, în aceste momente, la Cotroceni, de către preşedintele României, Traian Băsescu. "Europa de dinainte de criză nu mai seamănă cu Europa de astăzi şi cu Europa de mâine", a declarat şeful statului. Potrivit acestuia, "iluzia traiului pe datorie s-a spulberat" nu numai în România, ci în întreaga Uniune Europeană. Rămâi pe evz.ro pentru a urmări cele mai importante declaraţii ale lui Traian Băsescu.

Cele mai importante declarații ale lui Traian Băsescu:

A fost un Consiliu decisiv, pentru că arată voinţa liderilor politici de a redresa situaţia economică a Uniunii Europene, care ajunsese la stadiul la care opţiunile nu mai puteau întârzia.
În opinia mea, şi aşa s-a întârziat mult. Au fost state care şi-au luat individual propriile măsuri pentru a preveni derapaje. Astăzi, măsurile pentru cheltuire responsabilă a banilor devin un comandament suprem al tuturor statelor mebre ale UE.
România are de luat o decizie foarte grea, care poate contravine chiar aspiraţiilor noastre.
Ceea ce s-a făcut până acum a fost o negociere între liderii politici în înceracrea de a amenține principalul obiectiv al măsurilor luate și o încercare de a răspunde comnadamentelor fiecărui stat. Forma la care a ajuns tratatul reprezintă un compromis.
Eu am obligația să le spun românilor că iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE.
Din acest motiv cele două documente adoptate au semnificații deosebite: forma finală a Tratatului și o declarație privind crearea de locuri de muncă.
Pe de o parte, forma finală a tratatului ne împinge pe toţi cei care îl vom ratifica să corectăm obiceiul de a cheltui mai mult decât producem şi, pe de altă parte, vine cu soluţia, care este crearea de locuri de muncă.
Nu sunt cel care vrea să aducă veşti rele românilor. Sunt informaţii care vorbesc despre responsabilitate. Am obligaţia să informez cetăţenii unde stau aliaţii şi partenerii noştri din UE şi ce este posibil să facem împreună.
Ştiu care e diferenţa dintre salariile din România şi Germania, însă nu putem corecta această realitate peste noapte. Indiferent cât de neplăcut este ceea ce spun, însă am obligaţia să informez românii
Politicienii, cel puțin pe această temă (a tratatului de disciplină bugetară, n.r), trebuie să pună armele jos și să vadă ce soluții au pentru România. Puterea și Opoziția trebuie să decidă: mergem pe opțiunea partenerilor europeni sa alegem calea urmată de Marea Britanie și Cehia. Doar 25 de state din 27 au adoptat acest tratat de reconstrucție a Uniunii Europene.
Clasa politică trebuie să înțeleagă că este o decizie foarte importantă pentru viitorul României, dacă ratificăm tratatul sau nu și în cât timp îl ratificăm.
Noi suntem înainte cu doi ani. Putem fi una dintre țările care și-a pregătit platforma pe care să crească.
Europa de dinainte de criză nu arată ca Europa de azi sau ca cea de mâine. Opțiunea mea este să mergem înainte cu Europa.
Suntem în fața unei opțiuni importante: ”ce lăsăm copiilor noștri: o datorie sau o casă?!”. Dacă vrem să le lăsăm o casă mergem cu Europa.
Referitor la Roșia Montană: Vreau crearea de locuri de muncă, de la oricine le poate oferi.
Creșterea economică și ocuparea forței de muncă - devin chestiuni de solidaritate între statele UE.
Această declaraţie reprezintă un angajament cu privire la consolidarea măsurilor de creştere econmică şi de creare a locurilor de muncă.
În ceea ce priveşte esenţa documentului, acesta stabileşte trei priorităţi. Una este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu o atenţie specială pentru tineri. Acest lucru se materializează prin câteva afirmaţii cărora Comisia Europeană trebuie să le prezinte un plan de punere în aplicare la Consiliul European din 2-3 martie. Aici se vizează creşterea oportunităţii de angajare a tinerilor după terminarea studiilor prin oferte de angajare de bună calitate sau opţiuni de continuare a studiilor sau o perioadă de ucenicie sau un stagiu într-o instituţie publică sau într-o companie.
Se pune accent deosebit pe creşterea substanţială a numărului de programe de ucenicie şi stagii de formare pentru a le oferi o şansă reală de angajare a tinerilor pe toate nivelurile de studii absolvite. Dar ucenicia pe care am legiferat-o anul trecut prin asumarea răspunderii prin noul Cod al muncii a devenit unul din obiectivele la nivel european.
Se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala, un alt obiectiv din noua Lege a educaţiei.
O a doua prioritate în acestă chestiune este consolidarea pieței interne.
Obținerea până la finalul anului a unui acord privind simplificarea normelor de achiziție publică. Normele UE generează întârzieri foarte mari.
Cea de-a treia prioritate: stimularea finanțării economiei, și în principal a IMM-urilor. Se merge până la angajarea fondurilor rămase disponibile. O țară care nu a cheltuit toate fondurile UE poate să utilizeze fondurile neangajate pentru crearea de locuri de muncă în IMM-uri.
Esenţa tratatului vă este cunoscută. În ultimele luni, Uniunea Europeană şi-a creat pachete de măsuri, dar ele erau insuficiente pentru că se fereau de atingerea suveranităţii bugetare a statelor. Acum, Consiliul a trecut peste această fază a timidităţii şi a fost nevoie şi de acest tratat, care pune în transparenţă totală modul cum fiecare stat din zona euro, ca şi statele membre ale Uniunii Europene care nu sunt în zona euro, îşi cheltuiesc banii. Statele nemembre ale zonei euro pot să opteze dacă adoptă acest tratat sau nu. Recomandarea, susţinerea mea, este s-o facem.
Odată făcut acest lucru, va trebui să se schimbe modul de a face poltică nu numai în România, ci în întreaga Uniune Europeană.
Nimeni nu va putea păcăli pe nimeni cu promisiuni care nu au acoperire financiară. Acest tratat schimbă modul de a face politică.
Nu numai România a practicat acest sport de a cumpăra voturi cu bani de la buget, mărind veniturile populaţiei, constatând apoi că nu sunt bani. Problema este cu ce susţii aceste cheltuieli în anul următor?
În România mai este o problemă: demagogia politică și o pun în seama tuturor politicienilor, și nu mă ridic deasupra lor.
Până în 2008, toate privatizările au contribuit la susținerea demagogiei politicienilor, dacă am ajuns să avem 54 de programe sociale. Înainte de alegeri se mai dădeau niște ordonanțe care își mai dădeau dreptul să ami ceri bani de la stat.
Din 2008 s-au terminat banii din privatizare. Din 2008 și până acum toate demagogiile s-au acoperit din banii de împrumuturi.
Acest tratat întră în vigoare pe 1 ianuarie 2013, dacă 12 state din zona euro nu ratifică mai devreme tratatul. Eu mă aștept ca undeva în toamnă tratatul să intre în vigoare.
Nimeni nu este dispus să repete exerciţiul şi să meargă la contribuabil şi să-i spună că trebuie să mai dăm încă 10 miliarde pentru nu ştiu ce ţară care nu a respectat regulile.
Sunt prevăzute sancţiuni pentru încălcările de tratat. Pentru România, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro. Sancţiunile sunt extrem de severe, iar politicianul când anunţă când dă ceva fără să aibă bani şi îşi măreşte deficitul sau îşi depăşeşte gradul de îndatorare a ţării, trebuie să ştie că, odată cu anunţul, trebuie să achite o amendă pentru România de 130 de milioane de euro.
Parametrii esenţiali sunt legaţi de respectarea deficitului structural de maxim -0,5%. Obiectivul nostru este atingerea unui deficit structural de 0,7% în acest an. Nu vorbim de deficul bugetar, ci de deficitul structural. Este un criteriu care e mult mai complicat şi noi nu suntem obişnuiţi cu el.
Deficit bugetar sub 3% se poate face: iei bani împrumut şi reduci aparent deficitul. Dar deficitul structural e mult mai greu, practic nu poate fi falsificat.
Deficitul structural trebuie să fie de maxim 0,5%. Noi, spre exemplu, având o datorie publică mică în raport cu produsul intern brut putem beneficia de aprobarea de a fi cu un deficit structural mai mare în primii ani.
Se poate face și acest tip de echilibre. Ținând cont capacitatea de îndatorare a țării i se poate aproba un deficit structural mai mare, de 0,7%, care pentru România este suportabil, având în vederea datoria.
Statele din zona non-euro pot amânari pentru unele prevederi, cum ar fi cel de deficit structural. Însă, cât timp te pregătești să intri în zona euro degeaba îți îndulcești viața înainte intrarea în zona euro, pentru că la intrare plătești. România are nevoie să ratifice tratatul în integralitatea lui pentru că suntem foarte aproape de a le îndeplini toate condițiile, pentru că ne crează acea platformă de creștere sănătoasă.
România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Totalul datoriei României este de 97,7 miliarde euro, din care 22 de miliarde euro sunt datorie publică, restul e datorie privată: a companiilor, a populației, conturile nerezidenților aflate în România.
Dacă nu se produce nicio prăbușire aunei bănci statul nu are nicio treabă cu datoria privată, iar sistemul bancar românesc este unul solid.
Calculul e făcut pe total datorie. Românii au fiecare în spatele lor 4.570 de euro datorie. Vorbesc şi de datoria privată, totul la un loc. Asta rezultă din raportul 27,9 miliarde euro total datorie la 21,41 milioane locuitori, cifra oficială a ultimului recensământ. Rezultă 4.570 euro, statul cu cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Datoria publică e circa de 1.000 de euro pe cap de locuitor. Asta înseamnă că noi avem posibilitatea să lăsăm moştenire o casă şi nu o datorie. Totul este să acceptăm că ceea ce fac cea mai mare parte a statelor membre UE trebuie să facem şi noi.
România are un singur deficit structural: cel de la pensii. Cu cât vom crea mai multe locuri de muncă, cu atât deficitul structural se va reduce şi contribuţiile la buget sunt mai mari, cu atât putem să ne micşorăm datoria pe cap de locuitor. Totul e să hotărâm să intrăm în acest Tratat.
Tratatul e orientat să prevină îndatorarea excesivă şi să asigure prosperitatea din resursele fiecărei ţări. Noi putem face asta, având în vedere câţi bani are alocaţi România.
Ne putem dubla PIB până la sfârşitul exerciţiului bugetar următor. Avem toate premisele.
Sunt ţări la care ne uităm ca la soare a căror datorie este de 115.000 euro pe cap de locuitor. Sau ţări care au intrat apropiat nouă în UE şi au o datorie de 11.940 euro pe cap de locuitor.
Nu se pune problema ca cineva să-și propună să plătească imediat aceste datorii. Totul este să le plătim atunci când avem PIB-ul mai mare. Cu această datorie ne putem dezvolta extrem de frumos rostogolind-o.
Cel mai greu mi se pare să transferăm mesajul corect către populație, pentru că dificultățile pe care le avem acum sunt generate de faptul că am gândit că putem trăi bine împrumutând mereu bani, atât ca stat, dar și invidual.
Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă intrăm în acest tratat România va fi mai atractivă pentru investitori decât a fost până acum , iar în România este loc de investiții.
În ceea ce priveşte soluţiile politice pentru modificarea Constituţiei: Nu cred că asta mai este o problemă în acest moment, pentru că am anunţat după ce am avut consultăîrile cu partidele. Am decis să anunţ şi am profitat de o invitatţie pe care am avut-o de la ambasadorii UE, şi am anunţat că e puţin probabil ca majoritatea şi opoziţia să găsească un consens asupra a ceea ce trebuie modificat în Constituţie şi în proiectul de Tratat se lasă timp de ratificare un an de la intrarea în vigoare a Tratatului. Dacă intră înainte de 1 ianuarie 2013, şi eu cred că va intra, eu estimam de la toamnă să intre şi e un semnal important – determinarea, am avea şi o parte din anul 2013, dacă nu cumva tot anul 2013. Termenii dezbaterii vor fi schimbaţi după alegeri şi probabil asta ne va da respiro necesar.
Eu probabil că sunt cel care și-a călcat cel mai rău pe inimă atunci când am anunțat măsurile de austeritate
Eu știu că foarte mulți din cei aflați la guvernare au impresia că și-au sacrificat voturile. Eu le confirm că da, și-au sacrificat voturile, pentru că nu au explicat destul de mult, dar le-au sacrificat pentru țară.
În 1990, exporturile României au fost de 10 miliarde euro. În 2011 ex pro de 45 miliarde de euro. Cine plânge după vechea economie, să se uite la cifre. O economie care exportă 45 miliarde de euro de la 10 miliarde de dolari este o economie care îşi găseşte drumul.
Marea noastră problemă pentru 2012 este că, dacă previziunile se confirmă şi vom avea contracţie economică în zona euro, exporturile noastre vor scădea, dacă între timp nu găsim alte pieţe. Cuvântul responsabil care poate fi folosit este prudenţă.
De aceea spun că ştiu că partidele şi-au sacrificat voturile. Nu şi-au sacrificat viaţa, doar voturile, dar au făcut-o pentru ţară. Îi invit să rămână responsabili pentru ţară.
Referitor la majorarea salariilor. Cei care făceau ieri declaraţii să spună de unde. Eu nu am prevăzut în buget un loc prin care să tăiem şi să dăm bani, dar eu nu am competenţa extraordinară a politicienilor.
Eu sper să nu fie nevoie să apelăm la acești bani (de la FMI, puși deoparte pentru România, ca urmare a acordului de stand-by semnat în 2011, n.r), chiar dacă în zona euro va fi o ușoară recesiune, dar să sperăm că nu va fi. Sunt optimist.
Eu înțeleg sacrificiile făcute de români. Eu nu mă păcălesc susținând că nemulțumiți sunt doar cele câteva mii de persoane care au ieșit în stradă. Nemulțumiți au fost și cei care nu au ieșit, ca urmare a scăderii veniturilor.
Acest lucru nu trebuie să se întâmple, indiferent de politic. Sunt momente în care politicianul trebuie să se ridice deasupra interesului de a primi un vot. Dacă nu se face înţeles, e tratat ca unul care vrea să facă rău. Există şi posibilitatea acestei abordări.
Personal, cred că sacrificiile făcute de români până acum nu trebuie întoarse pe dos pentru nişte voturi. Mai bine şi-ar lua colegiile şi le-ar explica românilor situaţia.
Nu mă refer la remaniere. Când spun clasa politică nu spun că nu li s-au tăiat şi lor salariile. S-au tăiat şi la parlamentari, şi la preşedinte, şi la demnitari. Nu sunt convingători atuni când, pe de o parte, vorbesc de nevoia de a face ceva pentru populaţie şi vă asigur că dacă ne-ar da cineva din buget venituri cât trebuie nu aş avea nicio reţinere să stimulez guvernul să dea mai mult pentru populaţie.
Poporul asta de mila căruia ei (politicienii, n.r) plâng, chipurile, le-au cerut să facă un Parlament unicameral, cu mai puțini aleși, îi vedeți încercând să nu-și mai numească clienții politici prin toate regiile?, îi vedeți să facă vreo investiție utilă oamenilor în loc să cumpere panseluțe și lalele?!
România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru 2012 în faţa FMI. Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public legat de neîndeplinirea vreunui parametru.
Al doilea subiect, cu FMI, a fost legat de amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gaze. Cred că avem şanse, cel puţin în ceea ce priveşte populaţia, să modificăm calendarul, adică să nu ajungem la preţul pieţei în 2015, ci undeva către 2017-2018-2020. Va trebui ca guvernul să întocmească un program eşaonat de ajungere la preţul pieţei, iar argumentul fundamental a plecat de la salariul net: cu un salariu net de 5.400 lei, cât ar fi costurile la încălzire. Reţeaua de alimentare cu gaze e în extindere.
Se vede din capul locului că dacă mâine am liberaliza prețurile la gaze și eu aș avea probleme, dacă nu aș avea mașina de la președinție, casa etc.
Industria este mare consumatoare de gaze, iar noi am exportat gaze ieftine, din producția internă.
Tratatul a fost definitivat. La Summit-ul din 1-2 martie, statele care vor îl semnează. Deci, acela este momentul în care se face primul angajament oficial, semnarea Tratatului la Bruxelles, după care începe procesul de ratificare. De aici lucrurile pot deveni flexibile, pentru că în momentul în care 12 state membre ale zonei euro îl ratifică, el intră în vigoare pentru toate statele membre ale zonei euro, dar şi pentru statele nemembre ale zonei euro care îl ratifică. Dacă nu intră în vigoare până la 1 ianuarie 2013 prin ratificare, el trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013.
Eu aş vrea ca pe acest Tratat să existe dezbateri în Parlament.
Acest tratat trebuie dezbătut, pentru că numai dezbaterea va arăta că este soluția corectă pentru dezvoltarea României, va arăta că nu există niciun risc privind nivelul de trai.
În momentul în care CE sesizează că un stat a ieșit din paramentri bugetari conveniți prin tratat, se declanșează constatarea la Curtea Europeană de Justiție și amenda.
Credeți că este în regulă ca o țară ca România să nu fie capabilă să-și asume deciziile luate în timp util?! Cred că ar trebui să fim printre promotorii acestui Tratat.

Tema declarației susținute de președintele României este reuniunea Consiliul European de la Bruxelles, la care șeful statului a participat ieri. Traian Băsescu va prezenta concluziile reuniunii liderilor UE. Un număr de 25 de state membre ale UE - cele 17 din zona euro şi încă 8 din afara acesteia, inclusiv România - au căzut de acord, asseară, la Bruxelles, după o reuniune informală care s-a prelungit peste trei ore, asupra formei Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară (UEM). Semnarea documentului este prevăzută să aibă loc la Consiliul European din 1-2 martie. Marea Britanie a anunţat încă de la Consiliul European din decembrie că nu va participa la noul acord, iar Republica Cehă a refuzat, luni seară, să se pronunţe pentru moment în favoarea noului pact bugetar, destinat consolidării disciplinei bugetare în zona euro. CITIȚI ȘI:

Traian Băsescu, către Jeffrey Franks: Am introdus nişte reguli în interiorul UE, foarte apropiate de cele ale FMI
Marea Britanie și Cehia nu vor noul pact bugetar. România a semnat acordul. Constituția trebuie modificată până la finalul lui 2013
Ce critici sunt aduse pactului bugetar european