La scurt timp de la încheierea întâlnirii pe care Traian Băsescu a avut-o la Palatul Cotroceni cu reprezentanți ai delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Comisiei Europene (CE), şeful statului a organizat o conferinţă de presă. "Cifrele indică ieşirea României din recesiune, nu din criză! Să nu înceapă veselia", a declarat Băsescu. Guvernul şi delegaţia FMI au ajuns astăzi la o înţelegere.
Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:
- Obiectivele noului acord este un acord de tip precauţie şi el nu vizează o situaţie dificilă în care s-ar afla România, ci continuarea unor procese de reformă, cu asistenţa unor organisme internaţionale.
- Aceste obiective nu sunt legate de bani, ci de implementarea unor procese care să genereze creştere economică şi menţinerea consolidării fiscale şi financiare. Obicetivul privind consolidarea fiscală şi financiară s-a atins cu primul acord, iar acum avem ca obiectiv menţinerea consolidării.
- În ceea ce priveşte prognoza pe 2011, aceasta se menţine: creştere de1,5% din PIB faţă de anul 2010. Pe 2012, ne propunem un obiectiv prudent, o creştere de 3,5%. Avem astfel o revizuire de la 4,5%, la 3,5. Pentru acest an, ne propunem o creştere între 3,5% la 4% din PIB.
- Deşi nu s-a încheiat calculul pe trimestrul 1, calculele realizate pe lunile ianuarie şi februarie ne îndreptăţesc să prognozăm o creştere de 0,4 - 0,6% ceea ce se traduce prin ieşirea tehnică din recesiune. Atenţie, ieşirea din recesiune, nu din criză!
- Avem motive de optimism, dar nu avem dreptul la lipsă de prudenţă. Situaţia internaţională nu ne permite să spunem că avem creştere economică şi că poate să înceapă veselia.
- Marea problema au fost companiile de stat. Aceasta este lecţia pe care am avut-o de învăţat de pe urma crizei. Trebuie sa înţelegem că, în 2009 şi în 2010, s-a produs o puternică reformă a aparatului de stat. Sectorul privat, la rândul lui, s-a adaptat. Dar, în tot acest timp, regiile de stat şi au privit la criză. Ori, anul 2011 este anul în care obiectivul major este optimizarea funcţionării regiilor statului şi a regiilor de importanţă locală. Aici nu am nicio ezitare să vorbesc public despre câteva dintre societăţile şi regiile care sunt în atenţie pentru anul 2011. Pâna la finele anului, funcţionarea lor trebuie optimizată.
- Complexele Energetice Turceni şi Rovinari, Compania Naţională a Huilei, care este şi cel mai mare dator şi neplătitor la bugetul statului, Termoelectrica, Oltchimul, Poşta Română. Şi sunt multe altele, dar pe acestea am ţinut să le menţionez public, pentru că pierderile lor sunt plătite de români. Atrag atenţia şi regiilor profitabile. Degeaba au un profit, dacă nu este cel pe măsura capacităţii. Astfel, companiile de stat sunt prioritatea zero pe 2011.
- S-a mai discutat despre accelerarea cheltuielilor paneuropene. Şi voi, dar şi eu, m-am săturat spunând asta. Este adevărat, pe trimestrul 1 se observă o accelerare la unele ministere, de absorbţie a fondurilor UE, dar la altele nu se observă deloc. Da, responsabilitatea majoră este a ministrului, dar trebuie căutat şi mai jos de ministru.
- Toate obiectivele pe trimestrul 1 au fost îndeplinite. Personal, sunt optimist, dar nu pot să nu fiu şi prudent.
- Ne menţinem ca obiectiv intrarea în zona euro, în 2015
Concluziile misiunii FMI vor fi prezentatate luni. Reprezentanții delegației Fondului Monetar Internațional (FMI) și ai Comisiei Europene (CE) au ajuns la Palatul Cotroceni, unde, la ora 15.00, a început întâlnirea găzduită de preşedintele României, Traian Băsescu.
Discuţiile cu ministerele şi autorităţile implicate în elaborarea scrisorii de intenţie au fost încheiate astăzi, conform unor surse apropiate negocierilor, anunţă Agerpres. La începutul săptămânii viitoare vom afla care sunt concluziile.
Înainte de a ajunge la Palatul Cotroceni, şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, a spus că "au fost făcute progrese foarte bune".
În momentul în care Franks a ajuns în România, pe 27 aprilie, a ţinut să precizeze că două dintre subiectele centrale ale discuţiei cu autorităţile române vor fi legate de eficientizarea funcţionării celor 18 companii de stat monitorizate din sectoarele transporturilor şi energiei, dar şi îmbunătăţirea accesării fondurilor structurale europene şi liberalizarea pieţei gazelor.
Planul de restructurare a companiilor de stat va fi cunoscut până în iulie.
Reprezentanții organismelor financiare internaționale ar fi trebuit discute și cu opoziția. "Din păcate PSD şi PNL au ales să nu se întâlnească cu noi. Au alt program", a precizat şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, după o întâlnire pe care a avut-o ieri cu liderii UNPR.
Luni, delegația FMI a anunțat că va avea o conferință de presă de la finalul primei misiuni de evaluare din cadrul noului acord de tip preventiv, în valoare totală de 5 miliarde euro, din care 3,6 miliarde de la FMI și 1,4 miliarde de la Comisia Europeană. Conferința va avea loc la sediul Băncii Naționale a României (BNR).
Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeana, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanşat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două - trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale.