Politica
Traian Băsescu, în Germania: Este o bucurie a mandatului meu că am reuşit să menţin justiţia departe de influenţa politică
Președintele Traian Băsescu a declarat azi, într-o conferință de presă susținută la Berlin, în fața jurnaliștilor acreditați la Bundestag, că România vrea să intre în zona euro în 2018-2019.
Cele mai importante declarații ale șefului statului:
- Aș vrea să va spun câteva cuvinte despre activitatea mea politică. Am fost ministru al Transporturilor în 5 guverne ale României, am fost de 2 ori ales în funcția de primar general al Capitalei București și 2 mandate consecutive de președinte al României.
- Politica rămâne totuși o activitate pentru care pot fi calificat pozitiv sau negativ de electorat, de români. Meseria mea de bază este aceea de ofițer de marină. Am fost comandant pe petroliere de mare tonaj, ceea ce a făcut că adesea în activitatea mea politică să existe lipsă de diplomație. Poate nu a fost cel mai rău lucru.
- Voi începe cu câteva cuvinte despre România.
- România a devenit membră a UE la 1 ianuarie 2007.
- Nu suntem la faza unei complete integrări însă tendința continuă este să fim parte a acestui întreg care poate deveni în cele din urmă UE. Încă suntem în afara zonei euro și în afara zonei Schengen ceea ce arată că procesul de integrare este unul în devenire.
- Suntem parte a Acordului Euro+, România a ratificat Tratatul Fiscal și a devenit parte a legislației interne, România va deveni parte a uniunii bancare prin propria ei opțiune și asta pentru că cea mai mare parte a băncilor din România sunt bănci care provin din zona euro.
- România a trecut printr-o perioadă de criză extrem de dificilă și direcția urmată pentru a ieși din criză a fost cea stabilită la nivel european, adică optimizarea propriilor sale costuri.
- Am fost nevoiți în 2010 să luăm măsuri extrem de dificile pentru populație pentru a ieși din deficit excesiv: reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 25%, diminuarea numărului de angajați în sectorul public la nivel central și local cu 300.000 de salariați, am mărit vârstă de pensionare cu 5 ani pentru bărbați și cu 7 ani pentru femei ajung la 65 de ani vârstă de pensionare în România.
- Nu mai puțin importante au fost măsurile luate legate de piața forței de muncă, piața care a fost liberalizată în România. Enunț o ultima măsură; pentru a crește veniturile la buget, am mărit TVA de la 19% la 24%.
- Pe fond, ideea ieșirii din criză a fost optimizarea cheltuielilor bugetului de stat și nu introducerea de noi taxe directe care în perioadă de criză ar fi afectat puternic companiile.
- Astfel, în perioada 2009-2010-2011 am reușit să menținem șomajul la un nivel acceptabil față de media europeană, adică un șomaj de 6,7%. Paradoxal avem o ușoară creștere a șomajului după ieșirea din procedura de deficit excesiv și, spunem noi, după reechilibarea finanțelor publice și consolidarea macroeconomică.
- In ceea ce priveste relația română-germană, politic este o relație excelentă, prin comportamentul pe care l-am avut atât în relația bilaterală cât și prin relația în cadrul structurilor europene.
- Măsuri extrem de severe care au fost luate de Guvernul României în 2010 au dus la pierderea consistentă a alegerilor de către guvernul de centru dreapta.
- In acelasi timp insa, partea pozitiva este ca in anul imediat urmator Romania a trecut pe crestere economica ceea ce arata ca masurile economice as spune relativ neutre pentru economie, dar care s-au indreptata catre zona care generase marele deficite au reprezentat solutiile corecte.
- Venind in zona economica a relatiei bilaterale as vrea sa subliniez cateva elemente. Investitiile straine directe germane ale firmelor germane in Romania sunt de 4,6 mld de euro, sunt investitii orietate in primul rand catre industrie, si in mod deosebit industria de echipamente pentru constructia de automobile, care au generat un mare numar de locuri de munca in Romania. O alta zona de interes pentru investitorii germani a fost zona energiei, dar si zona serviciilor si a comertului.
- Am avut tot timpul un dialog cu comunitatea de afaceri germana din Romania in cadrul Camerei Romano-Germana si vreau sa va spun ca sugestii ale oamenilor de afaceri germani au fost introduse in legislatia Romaniei. Cum ar fi, spre exemplu, la introducerea a noii legi a educatiei in 2010 s-a tinut cont de recomandarea si sugestia de a introduce sistemul dual de invatamant. Nu mai putin importanta a fost opinia oamenilor de afaceri germani care au sugerat o relaxare a pietei muncii iar noi am facut pasul mai departe mergand pana la o liberalizare aproape completa a pietii muncii.
- Ne propunem ca in continuare sa fim parteneri a comunitatii de afaceri germane, pentru ca acest lucru a garantat un transfer de inalta tehnologie in Romania si a adus principii de eficienta manageriala pe care Romania nu le avea.
- Relatia cu Germania este foarte importanta si din punctul de vedere al comertului bilateral. In 2012, exporturile romanesti in Germania au fost de 8,4 mld iar importurile de 9,3 mld, iar anul acesta estimam o crestere de cel putin 8%, ceea ce inseaman ca vom fi foarte aproape de un volum al schimburile comerciale de 20 mld de euro.
Despre justiție:
- Am văzut formulări de multe ori nefericite, spunând "corupţia în România este sistemică', "corupţia în România este endemică". Contrazic aceste afirmaţii.
- Vreau să ştiţi că instituţiile statului român au început să lupte fără menajamente cu corupţia şi este o bucurie a mandatului meu că am reuşit să menţin justiţia departe de influenţa politică prin atribuţiunile pe care un preşedinte ales le are
- Vă dau câteva cifre care au fost consolidate chiar şi prin decizii definitive de ieri. În momentul de faţă, în România au fost condamnaţi şapte miniştri, condamnaţi definitiv.
- De asemenea, au fost condamnaţi 18 membri ai Parlamentului. În acelaşi timp, deja au condamnări într-o primă instanţă alţi cinci miniştri şi alţi circa 20 de parlamentari. Instituţiile statului nu se mai joacă cu politicienii corupţi
- Această perioadă în care s-a reuşit izolarea justiţiei de influenţa politică a făcut ca judecătorii, procurorii din România să nu mai aibă complexe faţă de oamenii politici, ceea ce este un bun câştigat.
- Şi cred că aceste acţiuni ale instanţelor româneşti îi vor convinge, dacă nu din educaţie, măcar de frică pe politicieni că vremea în care administrau avuţia naţională prin natura funcţiilor pe care o au de multe ori în folosul lor este o vreme trecută în România
- Încă avem probleme în selectarea oamenilor politici care ajung în Parlament. Partidele încă nu au responsabilitatea selecţiei celor mai buni oameni pe care îi au la dispoziţie, dar convingerea mea este că lecţiile ultimilor doi ani pentru actuala majoritate parlamentară vor duce la revoluţionarea modului de selectare a oamenilor politici
- Au fost majorităţi parlamentare care au încercat să nesocotească faptul că România a îndeplinit demult criteriile de la Copenhaga, care vizează statul de drept. Au fost încercări de nerespectarea statului de drept în vara anului 2012, ca de altfel şi în luna decembrie 2013. Ceea ce este semnificativ şi este relevat şi în raportul de monitorizare al CE e că instituţiile statului au oprit încercările de a nesocoti statul de drept, fie că discutăm de decizii ale Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau acţiuni ale Parchetului General
- Nu putem să privim cu plăcere această drenare de creiere din România către Germania şi nu numai, ci şi către Franţa, Marea Britanie, Olanda, Spania, Italia, însă nu ne putem opune ei şi nici nu vrem să ne opunem, pentru că România a dorit să aibă forţa de muncă integrată în piaţa forţei de muncă la nivelul UE
- Am vrea ca acest fenomen şi abordarea noastră corectă să aibă şi reversul atunci când vorbim de oameni cu pregătire mai slabă sau din minoritatea romă din România, care adesea creează inconveniente de imagine şi României şi inconveniente de convieţuire ţărilor în care cetăţenii români de etnie romă se aşază, se deplasează.
- Adică am vrea acel echilibru. Nu am vrea să mai auzim politicieni din unele ţări care ne reproşează doar faptul că vin cetăţeni de etnie romă în ţările lor, până la urmă am putea să auzim şi acest lucru dacă simultan ni s-ar mulţumi şi pentru banii pe care statul român i-a cheltuit să pregătească medici, ingineri IT şi multe alte specialităţi cu înaltă calificare
Recomandările noastre
