Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat, astăzi, la conferinţa "România în UE. Cinci ani de la aderare" îngrijoarea legată de abuzul Olandei împotriva României şi Bulgariei în privinţa integrării ţării noastre în spaţiul Schengen. Totodată, şeful statului a remarcat inconsecvenţa politicienilor români, care ne-au decredibilizat în faţa UE.
Iată cele mai importante declaraţii făcute de şeful statului:
Foarte multe din lucrurile de interes s-au spus. Voi încerca să nu dublez cele afirmate deja. O să mă întoc puţin la perioada de început a poveştii europene a României. Tratatul de aderare s-a semnat în 2005 şi îmi amintesc ce emoţionat eram şi eu şi premierul (...) Au urmat doi ani de luptă cu steguleţele. Este important cu ce luptam atunci, şi cu ce avem de luptat acum. (...) Fiecare ministru avea de raportat dacă a schimbat culoarea steguleţelor (...) Astăzi suntem în situaţia în care proiectăm, împreună cu celelalte 27 de state membre, viitorul UE. Trebuie să recunoaştem că este un viitor pe care nu-l vedem întotdeauna la fel. Acest lucru s-a observat cu tentativa de modificare a Tratatului, pentru a introduce exigenţele bugetare (...) Încercăm să ne armonizăm viziunile şi cele 27 de state încearcă să-şi regăsească interesul naţional, printr-un compromis. Trebuie spus că sunt lucruri cu care UE nu face compromisuri şi avem propria noastră experienţă.
România a plătit extrem de scump, în perioada 2007 - 2012, inconsecvenţele politicienilor, înfiinţarea ANI, desfiinţarea ANI, înfiinţarea DNA-ului, desfiinţarea DNA-ului.
Au existat politicieni care au discreditat România în mod consecvent. A fost nevoie de o luptă formidabilă, să explici că nu sunt politicieni antieuropeni în România.
Imediat ce am fost consecvenţi, UE a recunoscut.
Soluţia pentru viitor este consecvenţa. Afirmaţii că "vin, schimb legislaţia, desfiinţez DNA-ul" sunt dăunătoare, se fac talk-show-uri şi societatea nu taxează astfel de abordări care fac rău României.
Orice inconsecvenţă ne trimite înapoi în timp.
Estenţial este să nu începem, din nou, să ni se pară că este mai important interesul politicianului decât al cetăţeanului.
În acelaşi timp, recunosc: perioada de criză şi ascensiunea unor partide antieuropene în guvernele statelor europene îmi creează o îngrijorare.
Trebuie să vă spun că am remarcat abuzul Olandei împotriva României şi Bulgariei. România avea dreptul să fie în Schengen astăzi, pentru că a investit în securitatea frontierelor pe perioada crizei.
(...) S-a văzut că orice dezechilibru la nivelul unui stat membru generează dezechilibre la nivelul celorlalte. (...) Am văzut practic ce impact uriaş au problemele unui stat asupra celorlalte. Pasul făcut în procesul de integrare este clar că este insuficient, dar sunt paşi înainte. (...)
Soluţia este formarea Statelor Unite ale Europei. Va trebui să ne punem toţi laolaltă suveranitatea, pentru a crea suveranitatea UE. (...)
Sigur, viziunea mea depăşeşte, poate, limitele UE, în timp va trebui să facem un acord de liber schimb între UE şi SUA pentru a concura cu viitoarele puteri ale lumii (...).
Vom avea un alt fel de capitalism, care să creeze echilibre în modul în care se distribuie bogăţia. UE are 23 de milioane de şomeri azi. Nu putem să spunem că avem dreptul să spunem: "Nu-mi pasă".
Soluţia: trebuie să realizăm o Europă performantă, o Europă competitivă, în care productivitatea este ridicată.
Aş face câteva observaţii, şi premierul Emil Boc mi-a fost, îmi este, şi va fi în continuare un partener, în a încerca de a face ceea ce e de făcut. Esenţa modernizării Roamâniei din anii '90 până acum 2-3 ani a fost menţinerea instituţiilor, pe care am aşezat legislaţia europeană. (...) Avem aceleaşi Direcţii de sănătate, de învăţământ, de mediu, suntem la fel. (...) Ce am înţeles amândoi: trebuie o reformă profundă a statului, fără ea statul nu poate fi performant, iar în momentul de faţă cheia este corelarea instituţiilor noastre cu ale celorlate state.
Avem nevoie ca, într-o perioadă în care populaţia este dominată de criză economică, să mergem cu un proces de modernizare a statului.
Este cert că modernizarea justiţiei a fost o prioritatae, şi acum justiţia are legislaţia necesară pentru a funcţiona ca o justiţie modernă.
A trebuit să liberalizăm piaţa muncii, să schimbăm fostul Cod al Muncii.
A trebui o nouă lege a Educaţiei - vă dau o explicaţie, opţiunea guvernului a fost să trimită legea în Parlament, rezultatul a fost că odată intrată în dezbatere, ea a fost adusă la forma care exista deja în practică. De aceea, a fost nevoie ca ea să fie retrasă şi Guvernul să-şi asume răspunderea, pentru că era o luptă împotriva sistemului.
Nu este suficient să fim în familia europeană. Pentru a fi în familia euopeană cât mai capabilă de competiţie trebuie să fim performanţi. Avem nevoie de instituţii performante, de o economie performană şi polticienii să fie performanţi măcar înţelegând ce au de făcut ca politicieni în cadrul UE.
Mai avem nevoie de Legea sănătăţii, reorganizarea administrativă a ţării şi de o nouă Constituţie.
O UE a cărei suveranitate o consolidăm va exista doar cedându-i fiecare câte puţin din suveranitaea noastră.
Declaraţiile premierului Emil Boc:
Premierul Emil Boc a susţinut că, în urma aderării la UE, România a obţinut câteva avantaje incontestabile: libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor. "Visul de a călători în Europa a devenit o realitate...". În ceea ce priveşte investitiille străine directe, acestea au fost în valoare de 44 miliarde de euro în intervalul 2003-2010. (...)
Printre dezavantaje, premierul a enumerat: Mai există zece state care menţin restricţiile cu privire la piaţa muncii. Investiţiile directe nu au fost folosite pe deplin.(...) Din nefericire, am alunecat pe panta populistă - în 2007-2008 au fost majorări de beneficii sociale de 70-80%. Era bine dacă ele mergeau în autostrăzi, economie (..) Fondurile europene rămân o neîmplinire, în ceea ce priveşte procesul de absorbţie (...) A trebuit să treacă doi ani pentru a acredita instituţii care să atragă fonduri. Acum rata de contractare este de 64% (..) Anul 2012 este crucial pentru atragerea fondurilor europene. Avem a patra cea mai mică datorie publică din UE, dar productivitatea este cu 57% mai mică decât media din ţările UE (...)
Obiective: continuarea reformei companiilor de stat, reforma sănătăţii, păstrarea sub control a datoriei publice, aderarea la euro în 2015, aderarea la zona Shenghen, utilizarea cu eficienţă a banilor europeni, finalizarea investiţiilor.
Agricultura poate fi o soluţie, este o provocare, poate fi o alternativă unde să excelăm (...). Şansa României în viitor în UE este creativitatea şi industriile creative. Acesta este asul din mâneca românilor: potenţialul uman. (...) Cred că printr-o strategie coerentă, România poate excela in acest domeniu", a mai declarat Emil Boc. Declaraţiile ministrului Leonard ORBAN:
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat azi, la conferinţa "România în UE. Cinci ani de la aderare" ca ţara noastră nu este contributor net la bugetul UE, în ciuda informaţiilor vehiculate.
În 2011, au intrat în ţară 11,9 miliarde de euro, iar România a plătit 6,24 miliarde de euro către UE, ceea ce înseamnă că beneficiul net în acest an este de 5,67 de miliarde de euro, a explicat Leonard Orban.
În privinţa sumelor real absorbite, Orban a precizat că este vorba despre 18,5%-19% din fondurile structurale, din totalul de 35,4 miliarde de euro alocate anul trecut. Ministrul a avertizat că, în curând, va începe procesul de dezangajare privind fondurile structurale şi de coeziune şi că România va avea mari dificultăţi în 2013, în special spre final, pentru că atunci sumele cheltuite va trebui să fie mai mari de 8 miliarde de euro.
Dacă eforturile din acest an, în acest domeniu, vor fi întrerupte, efectele se vor resimţi în 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro.
În opinia ministrului, afacerile europene, în societatea românească şi în discuţiile politice, sunt foarte puţin prezente, cunoscute şi dezbătute, iar rezultatele se simt. Orban a amintit problema încheierii Acordului ACTA contra pirateriei şi a remarcat cât de scăzut e nivelul dezbaterii în România, pe această temă. La fel, când comisarul european Dacian Cioloş a propus reforma politicii agricole comune, la Bruxelles, s-a discutat foarte puţin, aproape deloc pe acest subiect în România, deşi problematicile europene sunt deja probleme interne ale României, nu externe.