Preşedintele Traian Băsescu a transmis azi Consiliului Legislativ proiectul de revizuire a Constituţiei, urmând ca acesta să fie avizat şi înaintat Parlamentului în vederea dezbaterii şi adoptării. Printre principalele propuneri: parlament unicameral, limitarea numărului de parlamentari la 300. De asemenea, a fost eliminată prezumarea caracterului licit al averii.
"Revizuirea Constituției nu vizează mandatul meu. Spun asta pentru a răspunde unor speculații cum că aș avea un interes în modificarea Constituției. Nu e o abordare parti-pris. Eu nu pot beneficia de modificarea Constituției", a declarat Traian Băsescu, azi, într-o conferință de presă. Iata principalele declarații ale șefului statului:
- Prezumarea caracterului licit al averii se elimină. Se poate face prin lege, nu e nevoie să fie stabilit prin Constituție.
- IMUNITATEA PARLAMENTARILOR. Nu mai e nevoie de avizul parlamentului pentru arestarea sau percheziționarea unui parlamentar. O lege trebuie să-i facă pe toți egali în fața justiției. Imunitatea parlamentarilor dispare. Imunitatea președintelui trebuie menținută. Nu e pentru mine, e vorba de viitorul președinte. Președintele trebuie să aibă stabilitate, să nu poată fi hărțuit în instanță. Președintele e unul singur, parlamentarii sunt 300. Modelul francez e corect. Președintele Chirac a răspuns la finaul mandatului.
- DIZOLVAREA PARLAMENTULUI. Reducerea de la 60 la 45 de zile a termenului la care Parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care un Guvern nu e investit. După consultarea preşedintelui, Parlamentului şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
- PARLAMENT UNICAMERAL. Cele două elemente - Parlament unicameral și parlament cu 300 de membri - sunt parte a modificării Constituţiei.
- SUSPENDAREA PREȘEDINTELUI. Procedura suspendării președintelui va fi modificată, dar nu mă va afecta pe mine. Se va aplica din mandatul viitor al președintelui. Procedura de suspendare trebuie să fie validată de Curtea Constituțională. Modul cum s-a aplicat procedura de suspendare a fost abuziv.
- REMANIEREA MINIȘTRILOR. Am ţinut cont de decizia CCR în cazul Norica Nicolai. Propunerea primului-ministru de numire sau de revocare a miniştrilor se poate face numai prin consultarea preşedintelui statutului. Este conformă decizia CCR şi nu poate fi atacabilă. A fost o altă idee izvorâtă din experienţă.
- ANGAJAREA RĂSPUNDERII. O altă prevedere izvorâtă din experienţă: limitarea posibilităţii Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului. Angajarea răspunderii Guvernului se poate face o singură dată pe sesiunea parlamentară, pe o singură lege, cu excepţia bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale. Asta, pentru a preveni un blocaj de funcţionare. Dacă se ajunge într-o situaţie de criză politică în care nu poate fi trecut bugetul prin proceduri normale. Motivul: pentru a se evita abuzurile de asumări de răspundere şi, practic, de diminuare a rolului Parlamentului de a dezbate legile.
- RĂSPUNDEREA PENALĂ A MINIȘTRILOR. La art. 109, am eliminat descrierea procedurii de răspundere penală a membrilor Guvernului. Rămâne formularea prin care se pune Guvernul să răspundă politic în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Alin. 2 l-am abograt, următorul alineat este că raspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin Lege Organică, competenţa de judecată revenind ÎCCJ.
- În trecut, printr-o decizia CCR, s-au creat două categorii de miniştri. Miniştri parlamentari şi cei neparlamentari care se bucură de tratament diferit. De aceea, modul în care răspund penal trebuie să fie la fel şi pentru cel care este parlamentar şi pentru ministrul care nu este parlamentar.
- JUDECĂTORI ȘI CSM. În primul rând, se măreşte numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM, de la doi la şase. În al doilea rând, votul în CSM nu poate fi decât deschis. Nu văd de ce n-am şti de ce trebuie să fie un secret când este sancţionat sau nesancţionat un magistrat, cine a votat pentru, cine împotrivă. Când se numeşte un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu văd de ce publicul nu ar trebui să ştie cine a votat pentru numirea acelui judecător şi cine a fost împotrivă. De asemenea, cred că este foarte important că reprezentanţii societăţii civile sunt desemnaţi trei de Parlament, trei de preşedinte, dar preşedintele nu mai prezidează şedinţele (CSM - ului, n.r.), nu mai are ce căuta acolo.
- Nu avem o lege fundamentală care să aibă stabilitatea Constituției Statelor Unite. Există în tradiţia noastră revizuirea destul de frecventă a Constituţiei.
- Modificarea Constituției se bazează pe rezultatele referendumului.
- Sunt modificări ce au la bază experiența celor șase ani de mandat de președinte.
- E nevoie de o adaptare și din punctul de vdere al apartenenței noastre la UE și NATO.
- Pentru a garanta atenţia şi acurateţea cu care Parlamentul va trata noul proiect, prin noile prevederi, orice lege trebuie să aibă două citiri: o primă lectură şi, la termen de 30 de zile o a doua, înainte de adoptare.
- De asemenea, dacă sunt observaţii legate de timp, în 2003 revizuirea s-a făcut în circa şase luni. Revizuirea Constituţiei nu vizează mult aşteptata clarificare cu privire la regimului Ordonanţelor de Urgenţă. Am încercat să facem acest lucru, deşi, articolul 12 din Constituţie este foarte bine scris; încercarea de a intra în detaliu când să se poată folosi OUG ne-a adus în situaţia de a renunţa, pentru că ar fi fost o listă forate lungă de situaţii: A unei epidemii, a unei calamităţi naturale, a unui război ş.a.m.d. De aceea, am convenit ca situaţia emiterii OUG să fie reglementată printr-o Lege Organică.
- V-aş reaminti că articolul din Constituţie precizează că poporul îşi exercită direct suveranitatea, prin referendum. Nu trebuie confundat sau mistificat acest articol cu prevederea din Constituţie care spune că referendumul este consultativ. Este consultativ ca fond.
- În cursul săptămânii viitoare am putea avea avizul Consiliului Legislativ, apoi va ajunge la Curtea Constituţională, unde termenul este de 10 zile, apoi proiectul va fi transmis Parlamentului înainte de vacanţa de vară.
- Declanșarea unui referendum, articolul 20 - se menține formularea, dar se mai adaugă una, unde se consolidează dreptul președintelui de a convoca un referendum. De asemenea, Parlamentul trebuie să dea, în 30 de zile, un răspuns la solicitarea de convocare a referendumului. Dacă nu dă acest aviz consultativ în 30 de zile, atunci se consideră că procedura de consultare a Parlamentului a fost efectuată.
- Intenţionez să solicit Parlamentului o prezenţă a mea în Parlament, în a treia decadă a lunii iunie, imediat după transmiterea către Parlament a proiectului, pentru a-l informa cu privire la punctul meu de vedere legat de revizuire. Estimez că voi fi în măsură să transmit proiectul legii de revizuire a Constituţiei la Parlament înainte de vacanţa de vară, undeva între 20 şi 30 iunie. De asemenea, aş vrea să vă informez că, după ce voi avea avizul Consiliului Legislativ, voi transmite şi partidelor proiectul cu tot cu aviz, pentru a fi informaţi cu privire la punctul de vedere al Consiliului Legislativ.
- Foarte mulţi sunt tentanţi să vorbească de interesul meu personal. Nu, o revizuire a Constituţiei nu poate viza mandatul meu, mandatul meu nu e vizat de această revizuire. Deci, nu e o abordare parti-pris, eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constituţii.
- Nu cred că avem, ca şi condiţie de discreditare a demersului de revizuire a Constituţiei, faptul că nu există vreo majoritate de două treimi. Şi în 2003, Constituţia a fost revizuită cu un Guvern minoritar. Chestiunea este de responsabilitate a Parlamentului faţă de votul dat de unicul deţinător al suveranităţii, poporul. De asemenea, dacă sunt observaţii legate de timp, vă amintesc că, în 2003, revizuirea s-a făcut în circa 6 luni, noi mai avem în faţă circa un an până la momentul în care ar trebui să o validăm prin referendum, odată cu alegerile locale din 2012, undeva în iunie, a spus şeful statului.
- Deficit de maxim 3% şi datorie publică de până la 60%. Este nevoie de adaptarea la realităţile economice ale următorilor 10 ani. Criza economică şi efectele ei , precum şi impactul datoriei publice la care au ajuns guvernele ne obligă la a introduce măsuri constituţionale pe care Germania deja le-a introdus, Franţa le are în discuţie. La art 38 prim, am propus trei prevederi importante: deficitul de stat consolidat nu poate depăşi 3%.
- Criza datoriilor suverane este o realitate care se va agrava la nivel global în perioada următoare, iar a nu avea grijă faţă de ceea ce ar urma să se întâmple peste 10 ani ar fi o mare greşeală. De aceea propun un deficit maximum de 3%, datoria publică să nu poată depăşi 60% din PIB, cu excepţia cazurilor de calamităţi, situaţii excepţionale, numai cu aprobarea Parlamentului să se poată depăşi acest deficit , dar numai în situaţii excepţionale. Primul care răspunde pentru nerespectarea ţintei de deficit este primul ministru şi ministrul de finanţe.
- Actele din domeniul politicilor fiscale şi bugetare ale statului, scoase de sub incidenţa controlului judecătoresc. Deci nu instanţele pot să spună dacă mărirea TVA a fost corectă, sau dacă creşterea CAS a fost corectă sau dacă reducerea sau introducerea unor taxe a fost corectă. Problema fiscalităţii este o problemă strictă a Guvernului şi mai ales a Parlamentului. Guvernul propune, Parlamentul dispune, aprobă. Puterea judecătorească nu poate face politică fiscală a statului.
CITIŢI