La un an de la moartea Ralucăi Stroescu (unul dintre managerii companiei de audit Ernst&Young), care a decedat din cauza ritmului infernal de muncă şi a malnutriţiei, nu s-a schimbat programul de lucru al multinaţionalelor. Mesaje de extenuare vin acum din partea angajaţilor KPMG. În anul care a trecut nu s-a schimbat însă nimic în privinţa condiţiilor de muncă din multinaţionalele de audit şi nici în atitudinea angajaţilor care îşi doresc promovarea indiferent de preţul plătit.

Astăzi se împlineşte un an de la moartea Ralucăi Stroescu, unul dintre managerii multinaţionalei Ernst&Young care a decedat pe 22 aprilie 2007 din cauza ritmului infernal de muncă şi a malnutriţiei. După ce i s-a făcut rău la serviciu şi a fost trimisă la Centrul Medical Unirea (firmă cu care Ernst&Young are contract pentru servicii medicale - n.r.), ea a decedat acasă, a doua zi.

Cazul Ralucăi Stroescu a fost analizat anul trecut de medici şi psihologi, a ţinut prima pagină a ziarelor, a fost folosit politic la marşurile de 1 Mai şi a fost subiect de analiză pentru companii. S-a vorbit chiar despre faptul că acest caz va schimba modul de gândire al unei generaţii de tineri dornici de afirmare şi dispuşi să muncească până la epuizare pentru propria carieră. Cu timpul însă, toate aceste lucruri au fost uitate. În Big4 se munceşte la fel

Foşti şi actuali angajaţi în multinaţionalele din Big4 (Ernst&Young, KPMG, Deloitte, PricewaterhouseCoopers), ne-au spus că nimic nu s-a schimbat de la tragedia Ralucăi Stroescu de acum un an. „De ce Big4? Pentru că aici poţi să înveţi ceva şi primeşti un salariu bun. La prima vedere, pare jobul ideal: selecţie la sânge, salariul mare, posibilităţi de promovare. Totuşi, testul de contabilitate care se dă la recrutare este atât de simplu încât eu l-am trecut după ce doi ani nu avusesem legătură cu acest domeniu“, ne-a spus o salariată din Big4. Uşurinţa cu care se intră în Big4 vine din nevoia de personal „dedicat“ muncii ca auditor.

Ea aminteşte că în această perioadă a anului „vine sezonul“, adică auditorii trebuie să predea rapoartele de contabilitate către companiile contractoare. „Depinde şi ce manager ai. Dacă ai noroc de cineva care a fost «terorizat » când a fost junior, te poate proteja şi are grijă de tine, adică poţi pleca pe la 12 noaptea acasă în sezon“, ne-a spus o angajată în audit.

Despre evenimentele de anul trecut, un fost angajat al KPMG ne-a scris că „înainte să vină Pro TV-ul să filmeze cum se lucrează acolo, şefii ne-au pus să ne strângem dosarele, să facem ordine şi să ne facem că lucrăm“. Un alt angajat ne-a declarat că, „în KPMG, aproximativ 20 de persoane au venit anul trecut la serviciu de 1 Mai, deşi angajatorii au spus în presă că închid porţile“. Totuşi, compania de audit şi consultanţă financiară KPMG ocupă primul loc în „Top 100 cele mai bune companii pentru care să lucrezi“ realizat de revista „Capital“ şi publicat în toamnă. Potrivit salariaţilor intervievaţi în filiala din România a KPMG, aceştia sunt atraşi în mod special de programele de instruire profesională la care participă.

Compania Ernst&Young a promis că va trimite un răspuns oficial către EVZ în cursul acestei zile.

DEZVĂLUIRI. „Evenimentul zilei“ este primul ziar care a scris despre moartea Ralucăi Stroescu, în ediţia din 25 aprilie 2007, şi a tras un semnal de alarmă despre ritmul de lucru din multinaţionale

OBIŞNUINŢĂ

„Nu a fost o revelaţie pentru nimeni această tragedie“

Moartea Ralucăi nu a produs mişcări mari în interiorul Big4 sau de părăsire a acestor multinaţionale, ne-a spus George Butunoiu, specialist în recrutare. „Nu a fost o revelaţie pentru nimeni acest incident pentru că tinerii ştiu la ce provocare trebuie să răspundă, iar salariul de 5.000 de euro în câţiva ani este foarte tentant“, adaugă el. Mai mult, firmele de audit atrag aproximativ 100 de angajaţi anual şi doar 70 părăsesc acest domeniu.

Deşi familia Ralucăi Stroescu putea acţiona în instanţă compania Ernst&Young, potrivit specialiştilor în drept, cea care a acţionat în instanţă a fost tot compania străină. Aceasta a contestat actul de control al Inspectoratului Teritorial de Muncă şi pe cel de sancţiune (compania a fost amendată cu echivalentul a 10.000 de euro la acea dată - n.r.). „Cele două dosare prin care compania a contestat decizia noastră nu sunt finalizate în instanţă“, a declarat Marilena Balabuti, purtător de cuvânt al ITM Bucureşti.

Familia Ralucăi a spus, prin intermediul mătuşii acesteia, Victoria Gheorghievici, că nu vrea să mai comenteze evenimentul de anul trecut.

Programul de la 9 la 5 e sfânt

Din 16 convenţii internaţionale pe securitate şi protecţie în muncă, România nu a ratificat niciuna, spune Bogdan Hossu, liderul de sindicat al Cartel Alfa. El aminteşte că problema multinaţionalelor vine din faptul că angajatorii folosesc definiţia „flexibilă“ a „lucrului pe obiective“. „Practic, pe angajatori nu-i interesează în câte ore de muncă îţi realizezi aceste obiective“, spune Hossu. Cazurile similare cu cel al Ralucăi Stroescu de la Ernst&Young ar putea fi evitate dacă programul de lucru s-ar rezuma la cele opt ore stabilite prin lege şi dacă s-ar eficientiza la maxim munca, sunt de părere sociologii.

„Cele opt ore pe zi la serviciu sunt rezultatul unei analize a comportamentului la lucru. Dacă intervalul este depăşit, consecinţele sunt extrem de nefaste“, consideră sociologul Marius Pieleanu. „Din păcate, evenimentul nefericit de acum un an nu a reuşit să ordoneze programul de lucru al românilor“, este de părere sociologul.

Potrivit acestuia este vorba despre o situaţie acceptată tacit atât de patronat, cât şi de angajaţi. „Niciuna dintre aceste părţi nu este de vină, pentru că fiecare încearcă să câştige cât mai mult“, a comentat el. Potrivit profesorului Alfred Bulai, adevărata problemă este, de fapt, lipsa de productivitate. „În prea puţine domenii angajaţii sunt cu adevărat eficienţi. Programul de lucru de la 9 la 5, stabilit după cercetări elaborate, a început să fie aplicat şi la noi, ceea ce dă coerenţă lucrului“, opinează Bulai. FĂRĂ REACŢIE

Caz clasic de criză de comunicare Decesul Ralucăi Stroescu de la multinaţionala Ernst&Young se numără, alături de posibila contaminare cu dioxină a iaurturilor produse de Danone şi suspiciunea de pestă porcină la o fermă a companiei Smithfield, printre cele mai rezonante crize de comunicare ale anului trecut, potrivit unui studiu al agenţiei Rogalski Grigoriu Public Relations.

„Cele patru săptămâni care au urmat după dezvăluirea din «Evenimentul zilei» legată de moarte Ralucăi Stroescu au implicat nu numai numele companiei la care lucra managerul, ci şi o serie de teme şi convingeri mai vechi ale românilor faţă de muncă în general“, se arată în studiu.

Potrivit autorilor, factorul favorizant care a permis evoluţia crizei a fost amenda pe care Inspectoratul Teritorial al Muncii a acordat-o companiei pentru o serie de nereguli în respectarea legislaţiei muncii. În paralel, compania nu a avut nicio poziţie publică legată de acest caz. „În contextul în care aniversarea zilei de 1 mai 2007 a fost intens politizată, pe fondul campaniei pentru referendum, au existat voci publice care au preluat tema“, potrivit studiului. SURPRINZĂTOR

Doctorul Ralucăi a fost răsplătit Medicul Angela Cuneva, cea care a consultat-o pe Raluca Stroescu cu o zi înainte să moară, lucrează tot la Centrul Medical Unirea. „În momentul de faţă se află în Franţa, la un program de dezvoltare profesională, şi este un medic foarte apreciat“, ne-a declarat Sergiu Neguţ, director executiv CMU.

Cu un an în urmă, familia tinerei l-a acuzat pe medicul care a examinat-o pe Raluca de faptul că i-a administrat o simplă perfuzie şi a lăsat-o să plece acasă abia ţinându-se pe picioare. Colegiul Medicilor a decis însă că medicul „nu a săvârşit nicio eroare în asistenţa medicală“. (Mihaela Năftănăilă)

TENDINŢE

Tinerii merg mai des la psihiatru Cazul Raluca Stroescu a creat în rândul tinerilor o mai mare preocupare pentru sănătate. „Faţă de acum doi ani, cererea pentru psihoterapie este mult mai mare“, afirmă psihiatrul Eugen Hriscu, de la Centrul AlcoHelp. Medicul spune că tinerii „vin mai degrabă pentru efectele pe care le aduce această epuizare, cum ar fi alcoolismul ori tulburările alimentare“.

Psihologul Raluca Stăncescu afirmă că, în România, tulburările alimentare, cum sunt anorexia ori bulimia, sunt privite drept „fiţe“ ale vedetelor, iar mulţi pacienţi sunt trimişi greşit la nutriţionist. (Mihaela Năftănăilă)