Pe 30 octombrie se împlinesc doi ani de la Tragedia de la Colectiv, în care și-au pierdut viața 64 de oameni, iar alți peste 140 au fost spitalizați. Dintre răniți, mulți au fost transferați peste hotare, pentru România fiind prea mulți. Abia acum se lucrează la secții noi, dar odată terminate, nu se știe dacă ele chiar vor avea suficienți bani ca să funcționeze
Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a anunțat, ieri, stadiul lucrărilor la cele cinci noi centre de mari arși. „Lucrăm la studiile de fezabilitate. În București vor fi două: unul la Spitalul Grigore Alexandrescu și unul la Spitalul Bagdasar, iar în țară: Timișoara, Târgu Mureș și Iași. (...) Parțial a pornit procedura pentru dotarea centrului din Timișoara și a celui din Iași cu aparatură, pe procedură, de Banca Mondială. Sperăm ca până la sfârșitul anului primele echipamente să fie deja acolo”, a precizat ministrul, potrivit Agerpres.
„Nu pot fi tratați cu puțini bani”
Dar, doar cu secții noi și aparatură modernă problema tratamentului acestor pacienți nu se va rezolva nimic. Ne-o arată cazul concret al Spitalului de Arși din București. În 2016, secția ATI de aici a fost închisă timp de 8 luni, a fost renovată, modernizată și redeschisă în primăvara acestui an. Toate paturile sunt ocupate, dar banii pentru tratarea pacienților cu arsuri grave sunt insuficienți. „Am fost de curând la Berlin, iar ei se plângeau că cei 200.000 de euro cât decontează Casa germană de sănătate pentru tratamentul unui pacient mare ars nu le ajung. În România se decontează circa 15.000 de euro per pacient, întreg tratamentul. Este infim!”, arată dr. Cristian Nițescu, directorul medical al spitalului bucureștean.
800.000 de euro, ca să scape cu viață
Ca un astfel de pacient să rămână în viață, costurile pot fi uriașe. „În urmă cu 4-5 ani, am avut un pacient cu arsuri pe 90% din suprafața corpului, rezultat dintr-o explozie la un bar din Sighetul Marmației. A scăpat, dar decontul final, care poate fi consultat oricând, a fost de circa 800.000 de euro!”, explică prof.dr. Ioan Lascăr, șeful Secției de Chirurgie Plastică și Reparatorie de la Spitalul de Urgență Floreasca din București. De 25 de ani, medicul cere „înființarea unui program național pentru această patologie”.
În țară, situație e și mai gravă. Multe dintre spitalele județene nici nu-și bat capul cu astfel de pacienți, spunând sec că n-au cum, unde și cu cine să-i trateze, așa că-i pasează către marile unități sanitare, unde le găsesc cu greu loc. Ultimul caz elocvent a fost în septembrie. Un bătrân de 71 de ani din Botoșani ars în urma exploziei dintr-un apartament a fost refuzat de mai multe spitale, pe motiv că nu sunt locuri, pentru ca, în final, să ajungă la Județeanul din Iași. Unde a și decedat, din păcate.
CNAS decontează doar jumătate din costul tratamentului
Spitalele județene care aleg să se înhame la tratamentul unor astfel de pacienți, trebuie să se scobească de bani ca să-i poată trata. Medicul Dan Grigorescu, șeful Secției de chirurgie plastică și reconstructivă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, a prezentat, pe pagina sa de Facebook, costurile exacte pe care le are cu doar doi pacienți cu arsuri grave, care sunt încă internați în secția sa. „M.R. și E-M.M. au însumat până azi 159 de zile de stat în spital (...) aproape 45.000 de euro. Și se mai adună, pentru că încă nu sunt de plecat acasă (...) În cel mai bun caz, suma maximă ce ar putea fi decontată de CNAS spitalului va fi de 92.382 lei (adică 1.600 lei x 28,8695 pentru fiecare dintre ei, indiferent cât s-a cheltuit cu documente în regulă!). Exact 20.083 de euro!”, arată specialistul.
Ca să poată acoperi diferența dintre costul real și suma decontată, spitalele sunt nevoite să ia din banii altor secții, arată tot el. „Acum înțelegeți de ce majoritatea spitalelor fug de tratamentul și îngrijirea pacienților cu arsuri grave?”, întreabă, retoric, Dan Grigorescu.