Tradiţii de iarnă în Bucovina

Adam Popescu in Actualitate la 22 decembrie 2010, 10:29

Turiştii care vor ajunge de Crăciun şi Revelion în zonă vor avea parte de multe spectacole, de colinde şi urături.

Pentru a atrage cât mai mulţi turişti, atât autorităţile, cât şi unităţile de cazare din zona Bucovinei au pregătit numeroase spectacole cu tradiţii specifice de Crăciun şi Anul Nou.

"Pensiunile, chiar şi hotelurile, au inserat programe artistice", spune Lăcrămioara Beilic, director Asociaţia pentru Turism Bucovina.

Chiar şi astăzi, de pildă, cei care se află la Mănăstirea Humorului, una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale Moldovei, inclusă în patrimoniul UNESCO, pot urmări un recital de colinde, de la ora 17.00.

A doua zi, pe 23 decembrie, colindele încep la ora 13.00, în localitatea Suceviţa, potrivit informaţiilor Consiliului Judeţean Suceava. În Ajunul Crăciunului, astfel de programe speciale de colinde vor fi organizate şi la gospodăriile din zonă, în diverse localităţi - Vatra Moldoviţei, Coşna, Poiana Stampei etc.

Spectacole cu urşi şi capre

Luni, pe 27 decembrie, deja încep spectacolele premergătoare Anului Nou. În oraşul Suceava, de la ora 11.00, va avea loc parada cetelor de urători, iar în Fălticeni, de la 15.00, începe un festival de datini şi obiceiuri de Anul Nou.

În centrul oraşului Gura Humorului, pe 28 decembrie, de la ora 11.00, începe parada măştilor şi tradiţiilor de Anul Nou (Malanca), ce poate fi văzută a doua zi, de la aceeaşi oră, în Suceviţa, dar şi pe 30 decembrie, în Vatra Dornei.

Tot pe 28 decembrie, în Vatra Dornei, turiştilor li s-au pregătit spectacole cu urşi, capre, cerbi. Toate urăturile au rolul de a prevesti belşugul în noul an.

"Ursul este un animal care atacă turmele. Prin aceste obiceiuri se încearcă o îmblânzire a lui, pe cale magică", ne-a explicat Aurel Prepeliuc, muzeograf la Muzeul Satului Bucovina.

De asemenea, Malanca este o scenetă cu oameni mascaţi - în urs, babă, moşneag, doctor, popă, mire, mireasă etc. - care umblă prin sat cu urături de Anul Nou. "Malanca are o tentă satirică. Prin personaje, prin versuri, ironizează unele metehne ale gospodăriilor în curtea cărora joacă. În noaptea aceea e permis să spui lucrurilor pe nume, fără supărare", afirmă muzeograful.