Instituțiile, fie că vorbim de familie, Biserică sau chiar de poliție, justiție, sistem de învățământ și stat, sunt cele care au adus Occidentul pe culmile pe care se află astăzi, atât în ceea ce privește bunăstarea, cât și drepturile sociale și politice de care se bucură cetățenii. De la o vreme, însă, multe dintre aceste instituții se află sub asediul unor forțe din interior sau chiar din aparatul de stat care încearcă din răsputeri să le decredibilizeze.
Desigur, democrația presupune libertatea de a critica, iar corupția, abuzurile și nepotismul trebuie denunțate. Numai că, de multe ori, această critică este îndreptată în mod deliberat spre susținerea infractorilor, ale căror drepturi ale omului sunt apărate cu asupra de măsură invocându-se, de pildă, rasismul polițiștilor și chiar al judecătorilor, iar Biserica a devenit și ea o țintă, slăbiciunile (de altfel, imposibil de scuzat) ale fețelor bisericești fiind folosite pentru a promova agenda minorităților sexuale.
Potrivit ultimei cărți semnate de politologul Yuval Levin, aceste instituții sunt, totuși, esențiale dacă vrem să be bucurăm de avantajele unor societăți funcționale, pentru că „sunt formele durabile ale vieții noastre comune”. Ele servesc unor scopuri și misiuni precise, cum ar fi educarea tinerilor, rezolvarea litigiilor sau apărarea țării. Ele dau sens vieții prin atribuirea unor rolurilor utile în societate, impunerea autocontrolului și stabilirea unor standarde, iar în acest proces formează caracterul celor care participă la ele.
Cred că și din această succintă enumerare ați înțeles deja că stânga nu este de acord cu multe dintre scopurile acestor instituții. Cum ar putea aceepta propagandiștii LGBT această educare a tinerilor, când pentru ei acest mod de formare este un rezultat al patriarhatului sexist și rasist care conduce societatea?
Să ne întoarcem, însă, la lucrarea lui Yuval Levin, pentru că el abordează o problemă mult mai interesantă- relația dintre elitele care ne conduc și instituțiile statului. Levin susține că a existat o schimbare majoră în modul în care elitele își joacă , rolul de lider în instituțiile noastre. În loc să vadă instituțiile ca pe niște matrițe după care să-și modeleze acțiunile, mulți dintre ei le tratează ca pe niște platforme de pe care să-și promoveze propria persoană sau concepțiile și interesele .
Ca urmare, instituții foarte importante au fost subminate sistematic chiar de către elitele care le conduc și le reprezintă. Drept exemplu, Levin folosește instituția familiei. Multe studii, de-a lungul timpului, au demonstrat că această instituție este esențială pentru sănătatea, speranța de viață, educația copiilor și veniturile fiecăruia dintre noi. În Statele Unite s-a ajuns chiar la concluzia că diferențele de realizare profesională între studenții albi și cei de culoare sau originari din America latină au dispărut, dacă studenții din comunitățile minoritare proveneau din familiile funcționale și erau persoane credincioase.
Cu toate acestea, spune Levin, elitele progresiste din aparatul de stat, mediul academic, justiție, mass-media, sport, afaceri și divertisment atacă neîntrerupt familia și Biserica. Mai mult, acești ideologi ai stângii folosesc instituțiile pe care le conduc ca platforme pentru instruirea altora în psihologie, asistență socială și alte domenii. Scopul nu este de a sprijini categoriile defavorizate să consolideze familiile, în ciuda beneficiilor pe care le-ar aduce o astfel de politică, ci să elibereze indivizii de sub controlul „patriarhatului”.
Revoluția sexuală a depășit cu mult etapa în care se lupta pentru recunoașterea legală pentru forme alternative la căsătorie și familie. Adepții săi încearcă acum să stigmatizeze și să expulzeze din viața publică persoanele care apără această instituție fundamentală.
Potrivit noii religii progresiste, cei care se opun „eliberării” nu sunt demni de dreptul la liberă exprimare, nici să-și exercite liber religia sau vocația. Exemplele sunt nenumărate, de la cofetarul adus în fața justiției pentru că nu a vrut să facă un tort de nuntă pentru un cuplu gay, pâna la impunerea prin justiție a unui mod de adresare în ceea ce-i privește pe transsexuali.
Spațiul unui articol e limitat imi-e greu să mă refer aici la toate formele acestei propagande care vizează distrugerea instituțiilor seculare ale Occidentului. Aș vrea, totuși, să vă rog să urmăriți cu atenție propaganda progresistă din România și Uniunea Europeană. Veți găsi nenumărate exemple despre alianțele pe care progresiștii le fac cu adversarii declarați ai Occidentului (China, Rusia și Iran și chiar extremiștii islamiști) pentru a lupta împotriva a ceea ce a mai rămas din vechea Europă. Urmăriți, de pildă, activitatea externă a Angelei Merkel sau a lui Emmanuel Macron veți descoperi legături strânse cu „mari democrați” de talia unor Putin, Erdogan sau Xi Jinping. Asta ca să nu mai vorbim de atacurile asupra Ungariei și Poloniei, acuzate de nazism pentru că sprijină familia și natalitatea, sau de ieremiadele din România împotriva creșterii alocațiilor pentru copii.