Nicolae si Elena Ceausescu nu au fost ilegalisti de frunte, ambii primind sanctiuni pentru lipsa de vigilenta.
Filele din dosarele de cadre ale sotilor Ceausescu de la Arhivele Nationale, inca ferite de ochii publicului larg, reconstituie contributia lor in perioada de ilegalitate a partidului. Departe de a fi fost luptatori indarjiti pentru ideile comuniste, asa cum apar prezentati mai tarziu, Nicolae si Elena Ceausescu primesc chiar sanc-tiuni serioase in anii de inceput.
Tovarasa si „elementele provocatoare”
Tovarasei i s-au reprosat in iunie 1941 „o greseala de conspiratie, din lipsa de experienta” si ulterioarele legaturi cu provocatori ai Sigurantei. Ca urmare, din toamna lui 1942 si pana in vara anului 1943, Elenei Ceausescu i-a fost intrerupta legatura de partid. Membra in UTC din 1937, tovarasa fusese „un element activ” timp de doi ani in Ajutorul Rosu, organizatie controlata de PMR (viitorul PCR) care se ocupa cu trimiterea de pachete catre detinutii comunisti, dar si cu alte misiuni mai putin „caritabile”.
Revine pe linia Apararii Patriotice abia in 1943, recuperata de tovarasele Ileana Revi si Olga Voss. Cea din urma era sotia lui Jack Podoleanu (Mendelovici), ilegalist si demnitar cu functii importante dupa 1945, si sora lui Ladislau Vass, fost ministru adjunct de finante in anii ‘50, casatorit cu Ghizella Vass.
Trecutul Elenei Ceausescu este insa „reparat”, practic, in 1960. Un referat semnat de Dumitru Coliu (fost ilegalist, unul dintre radicalii din conducerea PCR) propunea rectificarea stagiului de vechime incepand cu anul 1939, motivandu-se ca legatura cu partidul a fost pierduta „independent de vointa ei”, „din cauza unor elemente provocatoare”.
Ceausescu, sanctionat in inchisoare
De lipsa de vigilenta revolutionara si de conspiratie dadea dovada si tanarul cizmar cu aspiratii inalte, Nicolae Ceau-sescu. Din aceasta cauza este sanctionat de partid in februarie 1942 in inchisoarea din Caransebes. Detaliul, necuprins pana acum in biografia sa, apare in fisa personala din evidentele PCR. „In 1942, februarie, am fost trimis la inchisoarea Caransebes. Aici am fost sanctionat cu vot de blam”, marturiseste Ceausescu, explicand si motivul sanctionarii sale: „Lipsa de vigilenta si de conspiratie din partea mea”.
De altfel, in ilegalitate (1933, cand devine membru UTC - 1944), Ceausescu a stat mai mult in inchisoare, facand parte din nucleul celor de dupa gratii, coordonat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Arestarile din 1936, 1940, 1942, 1943 sunt argumentele lui Ceausescu pentru inlesnirea intrarii in partid. Din lagar, viitorul dictator face un pas sigur, spre secretariatul general al UTC si spre conducerea statului pe care refuza, pana la moarte, sa-l abandoneze.
La opt ani
Nicusor si-a indreptat dintii la Viena
Copiii „inaltei aristocratii” comuniste beneficiau de tratament in strainatate chiar si pentru probleme medicale minore, specifice varstei. Pe cand avea 8 ani, Nicu Ceausescu, mezinul viitoarei familii conducatoare si cel care avea sa fie desemnat neoficial „print mostenitor” al regimului, a fost trimis la Viena pentru tratament al „anomaliei dento-maxilare” de care suferea.
Situatia sa era explicata intr-o adresa trimisa de Serviciul Medical Special de pe langa ministrul sanatatii catre CC al PMR, la data de 9 februarie 1960: Nicusor avea „mordex apertus cu protruzie dento-alveolara accentuata”.
Intrucat „dentitia copilului este in schimbare si nu se pot aplica aparatele ortodontice obisnuite”, se recomanda trimiterea lui Nicu pentru tratament la un specialist austriac.
Textul era semnat de dr. Vsevolod Bilyk, seful Serviciului medical special de pe langa ministrul sanatatii, subordonat atat Ministerului Sanatatii, cat si CC al PMR. (Vlad Odobescu)