Este o infecție virală acută care se transmite extrem de ușor de la o persoană la alta, mai ales că mulți ignoră regulile elementare de igienă. Și gripa ucide! 22 de români au murit, deja, din cauza ei. Infecționiștii atrag atenția că acesta este doar începutul manifestării virușilor și că ne putem aștepta la o epidemie în toată regula
Între 291.000 și 649.000 de oameni mor, anual, în lume din cauza gripei, alte circa 3-5 milioane fiind infectate, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Din datele acestea rezultă o rată a mortalității, în medie, de 10%, ceea ce e înspăimântător cu atât mai mult cu cât, în România, în zece zile, numărul deceselor aproape că s-a triplat. Doar ieri, Institutul de Sănătate Publică (INSP) a anunțat, oficial, patru decese, numărul total al românilor morți din cauza gripei urcând la 22.
A crescut alarmant și numărul celșor care au făcut infecții respiratorii acute (adică gripă confirmată clinic, IACRS și pneumonii). Avem 108.240 de cazuri. „Gripa nu este o boală banală, nu este o simplă răceală, iar dacă există antecedente medicale, poate conduce la deces. Virusul gripal se răspândește ușor pe cale aeriană la copiii din colectivități, însă, prin natura sa extrem de contagioasă ajunge cu ușurință și la adulți.
Familiile cu copii la școală sunt de două ori mai expuse la infecția cu virus gripal. Vaccinarea antigripală este o metodă activă de protecţie,” a explicat, pentru EVZ, Dr. Anca Drăgănescu, medic specialist boli infecțioase la Institutul „Prof.Dr.Matei Balș” și președinte al Asociației Pro Imunizare.
Cum și cât de ușor se răspândește
Persoanele infectate cu virusul gripal pot să-l răspândească lejer prin picăturile de salivă pe care le emană, strănutând sau vorbind, pe o rază de aproape 2 metri în jurul lor, arată experții Centrului american al Bolilor Transmisibile (CDC). Aceste picături intră în organism prin gură, nas, ochi sau sunt inhalate în plămâni. Dar, poți lua gripă și dacă atingi o suprafață sau un obiect folosit de un bolnav și apoi îți duci mâna la nas sau la gură.
Adulții infectați pot să transmită virusul și cu o zi înainte de apariția primelor simptome, și până la 5 - 7 zile după ce se declanșează boala. Copiii, în schimb, pot transmite virusul chiar și după o săptămână de la debutul bolii. Simptomele gripei apar, de regulă, la 1-4 zile după ce virusul intră în organism. Nu în ultimul rând, unii oameni pot fi infectați fără să aibă simptome.
Fă vaccinul!
Vaccinarea antigripală este cea mai eficientă metodă de a reduce riscul de îmbolnăvire cu gripă. Studiile arată că ea oferă o protecție de circa 70-90% împotriva manifestării clinice a bolii, notează experții de la Pro Imunizare. Există trei tipuri de virusuri gripale: tipul A (cel mai agresiv și mai mutagen, care dă epidemii și pandemii), tipul B și tipul C (cel mai puțin agresiv).
Vaccinul gripal conține, în premieră anul acesta, patru tulpini inactivate, două de A și două de B, care, odată injectate, fac sistemul imunitar să producă anticorpi. Aceștia vor distruge virusul gripal activ când pătrunde în organism, împiedicându- l să se înmulțească și să provoace infecția.
FOTO: DREAMSTIME
Reguli elementare de igienă
- Evitați aglomeraţiile din locurile publice;
- Dacă strănutați, folosiți batistele, din hârtie, de unică folosinţă, și pe care apoi la aruncați direct la gunoi! Dacă aveți simptome de gripă sau dacă cineva din jurul vostru are, folosiți măștile antigripale, care se găsesc în farmacii! Aceste măști sunt ideale pentru cei care folosesc transportul în comun!
- Trebuie să vă spălați frecvent pe mâini, cu apă şi săpun, oriunde ați fi;
- Stați acasă dacă aveți simptomele: febră, secreţii nazale, dureri de cap, tuse, dureri în gât. În acest caz, anunțați rapid medicul de familie pentru o consultație. În caz de agravare a simptomelor, în special noaptea sau în zilele nelucrătoare, sunați la 112 sau mergeți la camerele de gardă;
- Nu luați medicamente după cum vă taie capul! Medicul vă dă tratamentul adecvat.
- Dacă trebuie să mergeți la spital, în interes personal sau în vizită la vreun pacient, respectați deciziile personalului medical. Pentru a împiedica răspândirea virusului gripal, ei pot interzice vizitele la pacienți, pot limita timpul în care stați de vorbă cu persoana bolnavă și vă pot impune să purtați măști și să nu atingeți bolnavii. Sunt măsuri de protecţie necesare.
- În școli e obligatorie efectuarea curăţeniei şi dezinfecţiei curente, aerisirea claselor pe timpul pauzelor, iar personalul cu atribuţii de medicină şcolară poate trimite copiii bolnavi acasă.
Cum ucide virusul
Teoretic, categoriile cu riscul cel mai mare de a se îmbolnăvi sunt copiii mai mici de 5 ani, femeile gravide și seniorii care au peste 65 de ani, dar și cei care au boli cronice (de inimă, de plâmâni, HIV/SIDA, de ficat și de rinichi, cancer etc.). Practic, însă, printre cei 22 de români decedați din cauza gripei, toți nevaccinați, s-au numărat și o fetiță de 8 ani, un bărbat de 40 de ani și unul de 50 de ani. Se ridică, așadar, întrebarea „de ce gripa ucide și persoane care nu fac parte din categoriile de risc?”.
Propriul sistem imunitar ne atacă
Experții americani spun că nimeni nu e ferit de gripă, chiar dacă riscul este mai mare pentru categoriile enunțate la început, întrucât ei au sistem imunitar din start slăbit. „Prezența virusului în sine nu e ceea ce vă ucide. O boală infecțioasă are întotdeauna o interacțiune complexă cu gazda sa”, a explicat dr. Amesh Adalja, infecționist la Centrul de Sănătate de la Universitatea Johns Hopkins din SUA, pentru scientificamerican. com.
Din explicațiile sale aflăm că, după ce intră în organism, virusul gripal „deturnează” celulele umane din nas și din gât, făcându-le să-l reproducă. Înmulțirea sa extrem de rapidă (simptomele apar la o zi de la infectare) declanșează un răspuns puternic din partea sistemului imunitar, care trimite în zonă „batalioane” de celule albe și anticorpi pentru a elimina „amenințarea”.
Practic, aceste celule atacă și distrug țesutul infectat, în special cel din tractul respirator și din plămâni, unde virusul se dezvoltă. La majoritatea adulților sănătoși acest proces funcționează, așa că ei se vindecă în câteva zile sau săptămâni. Dar, în unele cazuri, reacția sistemului imunitar este prea puternică, distrugând atât de mult țesut în plămâni, încât aceștia mai pot furniza suficient oxigen în sânge, ducând la hipoxie și moarte.
Infecții secundare fatale
În alte cazuri, nu virusul gripal e cel care declanșează răspunsul imun copleșitor, ci o infecție secundară care profită de sistemul imunitar slăbit de gripă. Așa acționează bacteriile precum Streptococul sau Stafilococul, care infectează plămânii provocând pneumonie. Plămânii se umplu cu puroi și lichid, iar bolnavul practic se îneacă!
Mai mult, o astfel de infecție bacteriană se poate răspândi și în alte părți ale organismului, prin sânge, provocând șoc septic, care face organele să cedeze unul după altul. Dacă bolnavul are deja boli cronice, reacția nefastă e și mai rapidă.
Alte complicații care pot să apară
Alte complicații secundare ale gripei variază de la infecțiile relativ ușoare, cum ar fi cele ale sinusurilor și urechilor, până la cele mai severe, cum ar fi inflamația inimii (miocardita), creierului (encefalita) sau a mușchilor (miozita și rabdomioliza). Se adaugă sindromul Reye, o boală a creierului care începe, de obicei, după o infecție virală, și sindromul Guillain-Barré, o altă afecțiune în care sistemul imunitar atacă sistemul nervos periferic și care poade duce la o paralizie parțială sau aproape totală, pacientul având nevoie de ventilație mecanică pentru a putea respira.