Alcoolismul este o condiţie ireversibilă, cu caracter progresiv, şi constituie un veritabil flagel care afectează, anual, sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Are nenumărate efecte asupra persoanei în cauză şi asupra celor din jur, efecte ce ţin de sfera psihologică, dar şi de cea fizică.
Preţul plătit de cei ajunşi în prăpastia dependenţei de alcool este imens. Consumul de alcool produce distrugerea treptată a neuronilor, iar asta se observă în timp, mai ales de către persoanele apropiate alcoolicului. Diminuarea accentuată a numărului de neuroni cauzează şi reducerea performanţelor creierului, vizibile prin scăderea funcţiei memoriei, a capacităţii de gândire, de înţelegere, cu pierderea simţului critic şi a discernământului. Consumul cronic poate provoca leziuni organice (alcoolul se comportă ca o otravă) la nivelul sistemului nervos central, ce pot determina apariţia convulsiilor, a deliriumului tremens, iar în forma cea mai gravă: demența”, a explicat dr. Andreea Nester.
Alcoolul usucă creierul
Tomografiile computerizate au arătat, la alcoolici, o atrofie a creierului, în special la nivelul lobilor frontali. Creierul devine astfel mai mic, „se usucă”, ceea ce explică scăderea funcţiilor intelectuale. Dependentul de alcool manifestă o răceală emoţională, o alterare treptată a sentimentelor, oscilaţii în dispoziţie, cu schimbări bruşte de opinie, stări permanente de nervozitate, iritabilitate, insomnii, ceea ce îi deteriorează viaţa familială şi profesională. În plan fizic, alcoolul acţionează pe nesimţite asupra sănătăţii organelor. „Într-o primă etapă, organismul se adaptează uşor, însă, după ceva vreme el devine incapabil să îşi mai păstreze echilibrul şi se instalează o serie de efecte dezastroase: malnutriţia, gastrita, ciroza hepatică, pancreatita, infertilitatea, cancerul de esofag şi stomac, bolile de inimă, tulburările de echilibru”, mai spune dr. Nester.
Îngrijorător este faptul că tot mai multe femei din ţara noastră ajung la medic din cauza dependenţei de alcool. „Noua generaţie de după ’90 dă peste cap calculele şi arată că femeile au început să bea aceeaşi cantitate de alcool ca bărbaţii. Datele ministerului Sănătăţii arată că, în 2016, numărul femeilor dependente de alcool a crescut cu 20% faţa de anul anterior”, consideră medicul psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Anxietatea și depresia le fac pe femei să bea
Femeile suferă de anxietate şi depresie de două ori mai mult decât bărbaţii şi, din acest motiv, sunt mai predispuse să recurgă la consumul de alcool, potrivit National Center for Health Statistics, Statele Unite, 2018.
„În rândul femeilor, dependenţa de alcool se instalează în scurt timp, iar problemele medicale se dezvoltă mai repede decât la bărbaţi, deoarece alcoolul se metabolizează mai greu în stomac, se concentrează mai bine în ţesuturile organismului, iar creierul este mai sensibil. De cele mai multe ori, femeile ajung să facă abuz de alcool din cauza singurătăţii. Statistic, cele care nu au copii şi care nu lucrează prezintă un risc mai mare de a dezvolta dependenţă”, consideră dr. Andreea Nester. Din păcate, industria alcoolului promovează agresiv băuturi pentru femei, asociindu-le cu ideea de libertate, atractivitate, independenţă, însă femeile care depind de alcool prezintă riscuri mult mai mari de a fi abuzate fizic de parteneri.
Tot mai mulți ajung la dezalcoolizare
Persoane internate la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi din cauza consumului de alcool: anul 2015 - 1.212 persoane (163 de femei şi 1.049 de bărbaţi); anul 2016 – 1.278 persoane (214 femei şi 1.064 bărbaţi); anul 2017 – 1.530 persoane (263 femei şi 1.267 bărbaţi); anul 2018 (primele 10 luni) – 1.517 persoane (252 femei şi 1.267 bărbaţi).