Tot ce trebuie să ştii despre alegerile locale de astăzi

Românii îşi aleg primarii, preşedinţii de CJ, consilierii locali şi judeţeni. Află unde şi cum poţi vota, sau ce documente îţi sunt necesare la urne.

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l ştiţi despre alegerile locale de azi, este că se desfăşoară într-un singur tur. Dacă acum patru ani primarii încă mai erau stabiliţi de un al doilea tur de scrutin, în condiţiile în care niciun candidat nu întrunea peste 50% din voturi, de această dată capătă mandatul de edil acela care obţine, pur şi simplu, cele mai multe voturi. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul preşedinţilor de Consilii Judeţene. Unde votăm

• Dreptul la vot se poate exercita numai în comuna, oraşul sau municipiul unde domiciliază votantul.

• Fiecare alegător va vota la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute, şi unde sunt înscrişi în listele electorale permanente, în listele electorale complementare sau în lista suplimentară întocmită de primar.

• Dacă o persoană a fost omisă de pe aceste liste, va putea vota, făcând dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective.

• Dacă un alegător s-a mutat într-o altă localitate (sau într-un alt sector al Capitalei), cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor (mai precis până în 10 martie 2012), va putea vota în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

• Persoa­nele netrans­portabile din cauza bo­lii sau inva­li­dităţii, aflate în spitale sau în azile, pot vota cu urna mobilă, numai dacă au domiciliul în raza teritorială în care se află locul în care sunt internate.

• Alegătorii netransportabili din cauza bolii sau invalidităţii, pot cere în scris, inclusiv în ziua votării, preşedintelui secţiei de votare de care aparţine, ca o echipă să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampila şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru ca acesta să-şi exercite dreptul de vot.

• Persoanele condamnate care nu au fost lipsite de drepturi electorale şi cele arestate preventiv votează numai dacă au domiciliul în comuna, oraşul, municipiul în care se află penitenciarul în care sunt deţinute.

Cum votăm

• Fiecare alegător va primi câte patru buletine de vot (câte unul pentru primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilieri judeţeni şi locali).

• Accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis.

• Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se va aplica în interiorul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului. În caz contrar buletinul de vot va fi anulat.

• Buletinul de vot se îndoaie şi se introduce în urnă. Dacă, din greşeală, se introduce un buletin de vot în altă urnă decât cea destinată candidaturii nu este afectată valabilitatea acestuia.

• După vot, se înapoiază ştampila preşedintelui secţiei de votare, care este obligat să ştampileze actul de identitate, menţionând data scrutinului. Pe cărţile de identitate se va aplica un autocolant cu menţiunea "VOTAT".

18,3 milioane de persoane sunt aşteptate la vot pe 10 iunie Alegerile de astăzi sunt primele în care primarii vor fi decişi dintr-un singur tur de scrutin Actele de identitate cu care se poate exercita dreptul la vot

• Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie;
• Buletinul de identitate;
• Paşaportul diplomatic sau de serviciu, aflate în termenul de valabilitate;
• Carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor şcolilor militare.
• Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.
• Programul de lucru al serviciilor publice de evidenţă a persoanelor din Bucureşti va fi prelungit, astfel încât persoanele cu drept de vot care nu au act de identitate sau deţin unul expirat se pot adresa angajaţilor Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor din Municipiul Bucureşti inclusiv ieri, între orele 8.00- 16.00, şi astăzi, între orele 8.00- 21.00.

  La vot, documentele de identitate nu trebuie să fie expirate FOTO: EVZ

Drepturile şi obligaţiile legale ale votantului Drepturile şi obligaţiile legale ale celui care se prezintă la urne sunt următoarele:

• împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
• violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, ori de către alte persoane şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
• prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Excepţie va face alegătorul care, din motive temeinice constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate vota singur. El are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, cu scopul de a-l ajuta.
• constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; distribuirea de băuturi alcoolice în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare.
• în ziua alegerilor, comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare sunt interzise.
• promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
• aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.
• deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute de lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Operaţiunea "Bicicleta", cel mai penibil episod al campaniei electorale

Deputatul PSD Ion Stan şi candidatul USL la Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, au fost acuzaţi că au furat o bicicletă, descoperită ulterior de poliţişti la sediul USL Dâmboviţa. Toată tărăşenia a plecat de la Ion Stan, care a prezentat, la sfârşitul lunii mai, într-o conferinţă de presă, o bicicletă, despre care a spus că a fost oferită ca mită electorală de către candidatul PDL la funcţia de primar în comuna Produleşti, Emil Ştefan. Într-un comunicat, PDL Dâmboviţa a explicat că o societate de protecţie şi pază a cumpărat patru biciclete de la o firmă din Bucureşti, acestea fiind puse la dispoziţia funcţionarilor Primăriei Produleşti.

Unul dintre funcţionari a încuiat peste noapte bicicleta în birou, dar acesta a fost spart şi bicicleta furată. În urma cercetărilor, poliţia a găsit bicicleta furată în biroul deputatului Ion Stan, în sediul PSD. Primarul comunei Produleşti, Marin Grigore, membru PSD, a declarat în cadrul cercetărilor că bicicleta a fost furată de deputatul Ion Stan, împreună cu senatorul Adrian Ţuţuianu. Mai mult, PDL Dâmboviţa a anunţat că Ion Stan s-a autodenunţat după incident. Citiţi şi:

• Cele mai încinse bătălii de la locale
• "Jură-te pe Dumnezeu că votezi cu mine!"
• Harta victoriilor pe care mizează PDL la locale
• Se conturează victoria lui Boc la Cluj
• USL a primit cele mai multe donaţii în campania electorală
• Ultimele lovituri înainte de încheierea campaniei
• Alo, Poliţia? Am voie să primesc găleată în campania electorală?
• Am verificat: Nu mai găsiţi NICIUN AUTOCAR LIBER în România. Iar sunt alegeri duminică