Colonelul Gheorghe Enoiu, unul dintre cei mai cunoscuti tortionari comunisti, este acuzat, dupa 17 ani, de crime impotriva umanitatii.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania a depus o sesizare impotriva lui Enoiu, acuzandu-l de crime impotriva umanitatii.
Cercetatorii care i-au investigat trecutul sustin insa ca „Macelarul de la Interne”, asa cum era cunoscut Enoiu, e inca protejat de oameni din actuala putere. Accesul la dosarul sau de cadre le-a fost refuzat cercetatorilor, desi documentele exista in Arhiva Ministerului de Interne.
Ororile marca „Enoiu” Cu un probatoriu de peste 100 de pagini atasat sesizarii, cu o lista cu 70 de victime ale lui Enoiu completata de marturii, IICCR cere tragerea la raspundere a tortionarului, dar si decaderea sa din gradele militare.
Parte din echipa care l-a interogat pe fostul lider al PCR Lucretiu Patrascanu, Enoiu s-a remarcat ca ofiter activ al Securitatii din 1950 si pana in 1989.
„Anchetele conduse de Gheorghe Enoiu se desfasurau prin utilizarea celor mai crude si brutale tratamente: izolarea si infometarea, bataia la talpi si pe capre, la testicule, bataia cu sacul de nisip, precum si alte metode de tortura specifice perioadei: manejul, cuierul etc.”, precizeaza reprezentantii IICCR.
Inainte sa ajunga ofiter anchetator in cadrul Securitatii Bucuresti, in 1960, Enoiu a condus ancheta studentilor arestati in toamna lui 1956, dupa protestele de solidaritate cu revolutia din Ungaria. Printre ei, scriitorul disident Paul Goma.
„Capitan in 1956-1957, Enoiu s-a ocupat de „studentii ungaristi” pe care i-a torturat ingrozitor (printre ei si pe mine, intre 23 noiembrie si 30 decembrie 1956, rupandu-mi trei coaste), iar pe colegul meu Negrea Stefan l-a batut in cap, in cap, in cap, pana a innebunit si s-a spanzurat, la Gherla”, nota Goma ca marturie in plangerea facuta in 2004 impotriva securistilor care l-au urmarit. „Daca Parchetul vrea sa faca ceva, va face”, se arata optimist Andrei Muraru, Seful Serviciului de Investigatii Speciale al IICCR.
In ciuda ororilor marca „Gheorghe Enoiu”, intinse pe mai bine de 40 de ani, acesta este inca protejat de oameni-cheie din Ministerul de Interne. Dosarul lui de cadre, care ar putea aduce elemente in plus despre activitatea sa, ramane sub cheie.
„La arhiva MI a fost un cercetator de la noi, care are inclusiv certificat ORNISS, ni s-a promis ca i se da dosarul, dar cand cei de la Interne au auzit ca este vorba de o plangere penala, secretarul general, domul Nicolae Berechet, seful Politiei Curtea de Arges si Pitesti inainte de 1989, a refuzat sa i-l mai dea”, spune Muraru. Secretarul general Nicolae Berechet nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei.
Raportul "Tismaneanu"
Colonelul Enoiu, „anchetatorul sadic” Ferit de oprobriul public dupa ‘90, „Gheorghe Enoiu isi savureaza in liniste pensia generoasa intr-o casa din Bucuresti”, se mentioneaza in Raportul „Tismaneanu”.
Foarte discret, nu a trecut neobservat, ca martor, in documentarul „Marele Jaf Comunist” al regizorului Alexandru Solomon. Fostul sef al Serviciului Anchete Penale din cadrul Directiei a VIII-a a Securitatii a fost insa de negasit la momentul in care Lucia Hossu Longin a realizat seria „Memorialul Durerii”.
Inclus in categoria „marilor calai” alaturi de Nicolae Plesita, „anchetatorul sadic” Enoiu este descris in Raportul „Tismaneanu” astfel: „Deosebit de violent, batea personal anchetatii, dezbracat pana la brau, acoperit de un cearsaf pentru a nu se murdari de sange”.