Topurile anului 2019. Cine crezi că a fost cel mai slab politician? Votează!

Ca în fiecare an, Evenimentul zilei vă invită să stabiliți, alături de noi, superlativele anului 2019.

Primele voturi - cel mai slab politician

Fostul premier, președinte PSD și candidat al partidului la alegerile prezidențiale Viorica Dăncilă a strâns, deocamdată, cele mai multe voturi în topul celor mai slabi politicieni ai anului 2019.

Klaus Iohannis o urmează, în mod firesc, chiar dacă a câștigat en fanfare prezidențialele, pentru că, pe lângă adversarii săi, fostul și actualul președinte a fost contestat, pe diverse subiecte, și de cei care i-au acordat votul în noiembrie.

Pe poziția a treia, deocamdată, se plasează fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, detestat probabil de cei dezamăgiți de gestul său de a părăsi coaliția cu PSD cu puțină vreme înainte de prezidențiale.

Cei trei sunt urmați de un alt pluton de trei, Victor Ponta, aflat în război și cu PSD, contra căruia a votat la moțiune, dar și cu PNL, căruia nu a vrut să-i acorde votul de învestitură, provocând scandal în propriul partid, Dan Barna, aflat în aceste zile în plin scandal intern, cu excluderi și acuzații în zona penalului din partea mai multor membri USR, și Gabriela Firea, primar general al Capitalei.

Mai poate fi bătut Iohannis? Intră și spune-ți opinia!

Președintele, premierul și un fost președinte domină, deocamdată, topul politicienilor, potrivit voturilor cititrilor EvZ.ro.

Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat de președinte și a obținut aproape tot ce și-a dorit în acest an.

Ludovic Orban a avut un neașteptat succes, de două ori, într-un Parlament ostil, reușind să găsească voturi și pentru moțiunea de cenzură prin care a înlăturat-o pe Viorica Dăncilă și PSD de la guvernare, și pentru votul de învestitură.

Fostul președinte Traian Băsescu a reușit să-și ducă partidul - PMP - în Parlamentul European și a avut un candidat interesant la prezidențiale, în persoana lui Theodor Paeologu.

Intrați și votați, pe unul dintre aceștia sau pe ceilalți șapte politicieni prezenți în sondaj!

Evenimentul care a produs furie

Că reacția autorităților în Cazul Caracal i-a indignat pe români este evident, dar mai interesante sunt celelalte evenimente care au stârnit furia sau dezamăgirea oamenilor. Lipsa unei dezbateri pentru prezidențiale și declarațiile lui șefului PSD Giurgiu, Nicolae Bădălău, despre românii din diaspora vin tare din urmă.

Și nici audierile de sute de persoane în Dosarul Revoluției sau clipul în care fostul comunist Mihai Șora vorbește despre libertate în reclama unui magazin online nu sunt departe.

Votați topurile anului 2019, doar pe EvZ.ro. Cel mai bun și cel mai slab politician, personalitatea non-politică a anului, evenimentele cele mai importante și cele mai enervante, jurnaliștii.

(function(t,e,s,n){var o,a,c;t.SMCX=t.SMCX||[],e.getElementById(n)||(o=e.getElementsByTagName(s),a=o[o.length-1],c=e.createElement(s),c.type="text/javascript",c.async=!0,c.id=n,c.src=["https:"===location.protocol?"https://":"http://","widget.surveymonkey.com/collect/website/js/tRaiETqnLgj758hTBazgd50GOK3FiYbnfn2ShfNujCV8ngTayOjHgdxGOKnPzDQ3.js"].join(""),a.parentNode.insertBefore(c,a))})(window,document,"script","smcx-sdk"); 

Ce e de votat

Politicieni

1. Klaus Iohannis

A câștigat, la scor, al doilea mandat de președinte al României, a contribuit decisiv la debarcarea cabinetului condus de Viorica Dăncilă prin moțiune de cenzură și la învestirea noului guvern condus de Ludovic Orban.

2. Viorica Dăncilă

A pirdut tot în câteva luni - europarlamentarele, prezidențialele, guvernarea, conducerea PSD.

3. Ludovic Orban

Este marele câștigător al acestui an: a dat jos Guvernul PSD, a ajuns premier, a câștigat, ca președinte al PNL cele două campanii - pentru Parlamentul European și pentru Cotroceni.

4. Marcel Ciolacu

A câștigat președinția Camerei Deputaților, după intrarea la închisoare a fostului președinte PSD și al camerei inferioare a Parlamentului, iar recent a ajuns și lider interimar al PSD.

5. Călin Popescu Tăriceanu

A declanșat criza politică ce a dus la căderea Cabinetului Dăncilă, prin ieșirea din alianța de guvernare și demisia din funcția de președinte al Senatului, apoi a susținut moțiunea de cenzură și învestirea guvernului PNL. A pierdut însă dur la europarlamentare, când ALDE nu  a trecut pragul electoral, și la prezidențiale, când Mircea Diaconu, pe care l-a susținut alături de Victor Ponta și Pro România, nu a intrat în turul al doilea.

6. Victor Ponta

A ratat șansa de a prelua PSD și și-a stricat relațiile și cu noua putere din jurul PNL, dar și cu o parte dintre liderii partidului pe care l-a fondat - Pro România. A susținut moțiunea de cenzură, dar apoi a fost contra învestirii Cabinetului Orban, ceea ce a dus la începutul destrămării propriului partid.

7. Dan Barna

Deși se credea pe cai mari, după ce USR a fost cu foarte puțin în urma PSD la europarlamentare, a dus o campanie electorală foarte slabă și și-a ratat obiectivul: intrarea în turul al doilea al prezidențialelor. A produs o mini-criză în opoziția la PSD când a refuzat să intre la guvernare alături de PNL.

8. Gabriela Firea

Deși numele primarului general al Capitalei a fost vehiculat pe diverse liste de răzvrătiți din PSD, și contra lui Dragnea, și după eșecul Vioricăi Dăncilă, a rămas alături de partid. Ca edil, are mari probleme din cauza lipseide apă caldă și căldură în București, situație care a afectat, pe lângă zeci de mii de locuitori ai Capitalei, și câteva spitale.

9. Traian Băsescu

Și-a atins, alături de PMP, obiectivul de a trece pragul de 5% și a ajuns europarlamentar. De asemenea, și-a dus partidul în eșalonul al doilea al guvernării PNL.

10. Rareș Bogdan

Fostul jurnalist a fost revelația campaniei pentru europarlamentare, unde a candidat pe prima poziție și a reușit, alături de colegii săi, cel maibun scor al PNL la acest tip de alegeri: primul loc ca partid și 10 mandate în PE. A fost ales prim-vicepreședinte al PNL și a fost unul dintre principalii purtători de mesaje în campania pentru Cotroceni.

Jurnaliști

1. Ion Cristoiu
2. Cristian Tudor Popescu
3. Mihai Gâdea
4. Sorin Roșca Stănescu
5. Dan Andronic
6. Victor CIutacu
7. Mirel Curea
8. Mircea Badea
9. Silviu Mănăstire
10. Cosmin Prelipceanu

 

Cel mai important eveniment din 2019

1. Câștigarea prezidențialelor de către Iohannis

Câștigarea alegerilor de Klaus Iohannis a fost o victorie previzibilă. Liberalii s-au concentrat pe procent și trăgeau ca acesta să fie cât mai apropiat de cifra 7, pentru că doar o victorie zdrobitoare împotriva PSD îi legitima ca lideri absoluți. Președintele în funcție nu a avut o campanie obositoare, a mizat mai mult pe aversiunea electoratului față de PSD și pe mobilizarea românilor din Diaspora. La aflarea rezultatului, discursul lui Iohannis a fost neașteptat de bun și le-a promis tuturor românilor, și celor care nu l-au votat, că al doilea mandat va fi unul mult mai eficient.

2. Succesul moțiunii de cenzură

La finalul mai multor ore de dezbateri, pe  10 octombrie, PNL a reușit să răstoarne Guvernul condus de Viorica Dăncilă, în Parlament, cu 238 de voturi adunate de la USR, ALDE, UDMR, Pro România și câțiva dezertori PSD. Miza a fost imensă, astfel că Opoziția și-a convocat inclusiv parlamentarii grav bolnavi. La rându-I, PSD a apelat la toate mijloacele pentru a împiedica votul. S-a vorbit despre mită, sub formă de bani sau funcții, dar și de o încercare, nereușită, de a opri la sol avioanele ce urmau să-i aducă pe parlamentari la București.

3. Învestirea guvernului condus de Orban

Dacă la dărâmarea Guvernului Dăncilă s-au unit toate formațiunile, învestirea Executivului condus de Ludovic Orban a fost cu emoții pâmă în ultima clipă. Premierul desemnat a negociat timp de câteva zile și a promis partenerilor că va ține cont de toate doleanțele pe care fiecare le-a trecut într-un Protocol. Guvernul Orban a trecut de votul Parlamentului cu 240 de voturi, cu 7 mai multe decât era necesar. Parlamentarii PSD și cei din Pro România, cu câteva excepții, au boicotat ședința de învestire.

4. Trei achitări de răsunet în dosarele DNA

Fostul senator Mircea Banias a fost achitat definitiv pe data de 15 iulie la Înalta Curte, alături de alți 38 de inculpați din Dosarul „Portul Constanța”, pe care DNA îi acuza că ar fi luat bani la vamă pentru procesarea mărfurilor. Decizia definitivă a  ICCJ a venit la capătul a 7 ani de proces și a confirmat soluția de achitare pe care cei 39 de inculpați au obținut-o pe fond, în 2016.

Fostul secretar general al guvernului Dăncilă și fostul senator Toni Greblă a fost achitat definitiv pe 27 iunie de Înalta Curte, pentru auzațiile de trafic de influență aduse de procurorii DNA. Fostul senator fusese achitat și pe fond, în 2018. Supranumit de presă „senatorul struților” după trimiterea în judecată, Greblă a fost acuzat de DNA că ar fi primit foloase necuvenite pentru ferma pe care o deține, rochii pentru soția lui și o mașină de lux.

Fostul șef al Brigăzii Rutiere, Lucian Diniță, a fost achitat definitiv în data de 4 februarie de Curtea de Apel într-un dosar în care acesta și-a pierdut funcția după ce DNA l-a acuzat că ar fi primit mită un miel, doi curcani şi 5 kg de păstrăv. Diniță ar fi comis faptele în 2011, iar în schimbul produselor l-ar fi ajutat pe un om de afaceri să își redobândească permisul de conducere, însă acuzațiile DNA n-au „ținut” în instanță.

5. Condamnarea lui Dragnea

Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare pe data de 27 mai în Dosarul angajărilor fictive. Decizia Înaltei Curți a venit cu puțin înainte de hotărârea CCR privind nelegala constituire a completurilor de 3 judecători. În decembrie 2018, fostul lider al PSD a reușit în 2018 să schimbe compunerea completului de magistrați, conform deciziei CCR cu privire la completurile de 5 judecători. Dragnea a fost acuzat că, pe vremea când era la șefia CJ Teleorman, a angajat „din pix” două persoane la Protecția Copilului pe când, în realitate, cele două lucrau pentru PSD Teleorman.

6. Vizita Papei

La începutul lunii iunie venea în România, pentru o vizită pastorală și politică, Papa Francisc. Importanța acestei vizite, a doua a unui Suveran Pontif în țara noastră, după prezența istorică a Papei Ioan Paul al II-lea din 1999, este în primul rând una religioasă.

Participarea Papei, în Catedrala Neamului, alături de Patriarhul Daniel, la o rugăciune comună, la care se adaugă liturghiile săvârșite de Suveranul Pontif în toate cele trei provincii istorice ale României (la Iași, București, Blaj și Șumuleu Ciuc), care au presupus un acord al Bisericii Ortodoxe Române, marchează cel mai bun moment al relațiilor dintre ortodocși și catolici, după tensiunile din anii 90, legate de proprietățile greco-catolicilor.

7. Eșecul PSD - cel mai mic scor

Venind pe un trend descendent, după înfrângerea de la alegerile europarlamentare, când a obținut cu 22,5 la sută din voturi, PSD a înregistrat cel mai mare eșec din istoria sa la alegerile prezidențiale din această toamnă. Pe 24 noiembrie, în turul al doilea, Klaus Iohannis a spulberat-o pe Viorica Dăncilă, candidatul PSD, obținând 66,09% din voturile exprimate. Lucrurile au mers cu atât mai prost pentru PSD, cu cât, în perioada premergătoare alegerilor, a pierdut guvernarea și implicit accesul la resursele financiare cu ajutorul cărora mobiliza, de regulă, armata de primari și activiști.

8. Președinția rotativă

În perioada 1ianuarie-30 iunie, România și-a exercitat primul său mandat la Președinția rotativă a   Consiliului Uniunii Europene, pe fondul unei agende europene ce cuprindea: Brexit, bugetul Uniunii (2021-2027), alegerile pentru Parlamentul European (mai 2019).

În cifre, rezultatele României sunt: 90 de dosare legislative finalizate (între care uniunea bancară, condițiile de muncă în UE, emisiile de CO2 la camioane, frontierele externe ale UE, protecția datelor personale, piața europeană a gazului) ,100 de acte legislative semnate, 38 dosare avansate în Consiliu, 82 decizii ale Consiliului, 22 de rapoarte de progres, 13 declarații rezoluții etc.

9. Halep câștigă Wimbledon

Halep câștigă Wimbledon – Simona Halep a reușit, în 2019, ceea ce mulți nu se așteptau: cucerirea titlului de Grand Slam de la Wimbledon. De ce surprinzător? Pentru că sportiva în vârstă de 28 de ani a triumfat pe iarbă, o suprafață de joc pe care nu o a preferat-o, cel puțin până la cucerirea celebrului trofeu de la All England Club. Așadar, în decurs de doi ani, Simona și-a trecut în palmares două titluri de Mare Șlem: Roland Garros 2018 și Wimbledon 2019. Singura tenismenă din România care câștigase un titlu major, până la Halep, a fost Virginia Ruzici, când s-a impus în ediția 1978 a Roland Garros-ului.

10. Naționala de Tineret în semifinale

Naționala de Tineret în semifinale EURO 2019 – Un alt rezultat incredibil al sportului mioritic în acest an a venit din partea reprezentativei de tineret a României, la Campionatul European U21 din Italia și San Marino. „Tricolorii” mici pregătiți de Mirel Rădoi au reușit calificarea la turneul final continental după o pauză de două decenii, iar în această competiție au izbutit să ajungă până în semifinale. Ianis Hagi & Co.  au reușit să surclaseze, în grupe, echipe precum Croația U21 (4-1) și Anglia U21 (4-2), iar cu Franța U21 au bifat o remiză albă. În semfinale, România U21 a cedat în fața selecționatei similare a Germaniei, scor 2-4.

Evenimentul care v-a indignat cel mai mult în 2019

1. Lipsa dezbaterii pentru prezidențiale

Dezbaterea despre dezbatere a fost singura temă a campaniei pentru turul doi a alegerilor prezidențiale. Candidata PSD, Viorica Dăncilă, i-a aruncat mănușa lui Klaus Iohannis, însă președintele în funcție a ignorat-o pe motiv că nu coboară la acest nivel. S-a ajuns chiar și la situații ridicole, se făceau pariuri pe dezbatere, iar Dăncilă era sfătuită să dea buzna peste contracandidat. Deși refuzul lui Iohannis a fost tratat drept o lașitate și de către unii simpatizanți, lipsa dezbaterii nu a influențat rezultatul deloc rezultatul alegerilor, iar echipa de campanie știa asta.

2. Reacția autorităților statului în cazul Caracal

După mai bine de patru luni de zile, cazul „Crimele din Caracal”, prezentat de EVZ, arată că ancheta pare să bată pasul pe loc. Reacția rușinoasă a autorităților din dimineața zilei de 26 iulie, atunci când procurorul Cristian Popescu a decis să aștepte până la ora 6.00 dimineața intervenția polițiștilor,  la 24 de ore după ce Alexandra Măceșanu, fata de 15 ani, din județul Olt, a sunat, disperată, la 112, a condus doar la arestarea lui Gheorghe Dincă. Bărbatul din Caracal susține că el ar fi răpit și ucis două fete, pe Alexandra și pe Luiza Melencu, o adolescentă dispărută din luna aprilie. Până în luna decembrie DIICOT nu a prezentat dovezi concrete care să poată dovedi moartea tinerelor.

3. Crima comisă de pedofilul olandez la Dâmbovița

„Evenimentul zilei” a dezvăluit cum acționează în țara noastră, de mulți ani, rețelele de pedofilie, după ce olandezul Johannes Visscher a violat-o și ucis-o pe Adriana Mihaela Fieraru, fetița de 11 ani, din Gura Șuții, județul Dâmbovița, în data de 29 septembrie. Ucigașul era suspect încă din anul 2016, atunci când ar fi agresat o fetiță în Iași, dar era cunoscut ca și pedofil în țara sa și beneficia de serviciile unei rețele de trafic de minore care funcționa în România. O analiză a acestui caz arată că mai mulți cetățeni olandezi, pedofili, proxeneți și traficanți de droguri au acționat, nestingheriți, în ultimii patru ani, pe teritoriul țării noastre.

4. Clipul Emag cu Mihai Șora

În această toamnă, apariția filozofului Mihai Șora într-o campanie eMag - „Libertate în fiecare zi” - care marchează 30 de ani de la Revoluție a stârnit reacții în spațiul public (pro și contra) în contextul în care filozoful de 102 ani a fost membru al Partidului Comunist Francez și funcționar al Ministerului de Externe al României comuniste, instituție condusă la acea vreme de Ana Pauker.

Redăm, mai jos, un fragment al clipului cu pricina: „Aveam 30 de ani când ne-au condamnat pe toți la frică! Aveam 30 de ani când mi-am pierdut ce aveam mai aproape de suflet, libertatea” - comentează Mihai Șora. De remarcat că Mihai Șora nu avea 30 de ani, ci 53 atunci când, în 1969, a încetat să mai colaboreze la vârf cu regimul comunist din România. Apoi, timp de 20 de ani și 11 luni - perioadă în care adevărații disidenți mureau în închisorile comuniste - Șora și-a continuat traiul călduț, străin de orice protest la adresa atrocităților instrumentate de noul regim.

5. Scandalul adopției Sorinei

Sorina, un pui de om în vârstă de opt ani, din Baia de Aramă, a fost luată cu forța de mascați, târâtă pe jos și umilită, din casa asistentului maternal pe care micuța o numea „mama”. Sorina a crescut în sânul familie Șărămăt, dar DAGSPC Mehedinți a decis ca Sorina să plece la o familie de români stabilită în SUA. Autoritățile au prezentat și declarații semnate de asistentul maternal Mariana Șărămăt prin care refuza să o adopte pe fetiță. Aceste documente au fost declarate, în instanță, ca fiind „falsuri grosolane”. În acest moment fapta se judecă, iar Sorina se află acasă la familia adoptivă, în State.

6. Lipsa de apă caldă și căldură în Capitală

Declararea falimentului RADET a confirmat ceea ce bucureștenii știau de foarte mulți ani: apa caldă și căldura sunt un lux pe care nu ni-l permitem. Aruncând vina pe vechimea conductelor și pe șirul neîntrerupt de avarii ale sistemului de încălzire, Gabriela Firea a decis preluarea sistemului de termoficare de către ELCEN, în luna noiembrie ac. Din păcate, în ultimele trei luni din an, peste 600 de blocuri, spitale și instituții de învățământ din Capitală au rămas la temperatura de afară.

7. Declarațiile despre diaspora ale lui Bădălău

La aproximativ un an după ce a arvunit un taraf de lăutari care să-i cânte la ureche, la o petrecere, „Să vină Diaspora ca să ne pi.. pe ea”, vicepreședintele PSD, Niculae Bădălău, a recidivat. Încercând să justifice de ce nu trebuie mărit numărul de parlamentari care să-i reprezinte pe românii aflați la muncă în străinătate, Bădălău s-a referit la marea lor majoritate ca la niște prostituate = „fetele alea”.

El a spus că doar 700.000 de români din Diaspora locuiesc legal, cu domiciliu și pașapoarte, iar restul, până la 3- 5 milioane, „sunt fetele alea, de le duc ăștia”.

8. Postările lui Andrei Caramitru

Andrei Caramitru, consilier personal al președintelui USR, Dan Barna și fiul directorului Teatrului Național din București, a avut anul acesta o bogată activitate pe pagina sa Facebook, postările sale   provocând, în general, reacții de indignare.

De exemplu, pe 11 noiembrie, Andrei Caramitru a avut două postări în care explica faptul că liberalii au făcut ”un blat cumplit” și au transferat voturi către Viorica Dăncilă, asta pentru a se asigura că aceasta intră în turul II cu Iohannis, în dauna lui Barna.

”Domnul Paleologu (un om erudit și inteligent de altfel) trebuie sa clarifice relația dansului cu Dna Udrea și cu securistul Petrov/Băsescu - cel care se luptă contra DNA și contra independentei justiției”, a fost o altă postare a lui Andrei Caramitru. Reprezentant al progresismului marxist, altă dată Andrei Caramitru a scris: „Cretinii din PSD, CPF, neo-conservatori și alții. (subvenționați la greu și de ruși și de biserici marginale și extremiste din SUA) spun așa: Occidentul e un dezastru: Gay, corectitudine politică, invazia imigranților, multinaționale care ne exploatează. La noi e bine – pupăm moaște și suntem grădina maicii domnului. Și avem legume mai bune decât ei”.

9. Prestația Naționalei de fotbal

Prestația Naționalei de fotbal în preliminariile EURO 2020 – Reprezentativa „tricoloră” a ratat calificarea directă  la EURO 2020 din preliminariile clasice. Practic, a fost o campanie de calificare dezastruoasă pentru „tricolorii” lui Cosmin Contra. Naționala lui „Guriță” nu a obținut nicio victorie în meciurile tari din Grupa F, dublele cu Spania, Suedia și Norvegia. Din aceste 6 partide, a adunat două puncte. Restul de 12 au venit din duelurile cu cele mai slabe grupări, Malta și Insulele Feroe. Eșecul din preliminariile a dus și la demitearea selecționerului Cosmin Contra, locul său fiind luat de Mirel Rădoi, venit de la naționala U21. Însă, România păstrează șanse de calificare la EURO 2020. Pe 26 martie, „tricolorii” vor juca barajul din Liga Națiunilor cu Islanda, în deplasare, dar într-o singură manșă.

10. Audierile din Dosarul Revoluției

Procurorul General al României Augustin Lazăr, care urmărea să fie reconfirmat în funcție, s-a grăbit să anunțe, pe 8 aprilie, că procurorii Secţiei Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte au trimis în judecată dosarul Revoluției.

Rechizitoriul a provocat scandal de la început, fiind trimiși în judecată pentru miile de victime dintre 16 și 30 decembrie 1989 doar Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Ion Iliescu, acuzați de infracţiuni contra umanităţii.

Însă, cel mai grav este că în dosarul penal nr. 11/P/2014, care este noul număr al Dosarului Decembrie 1989, procurorii militari au clasat toate infracțiunile comise între 17 și 22 decembrie 1989. Șeful Secției Parchetelor Militare le-a comunicat victimelor de până în data de 22.12.1989 că au o singură cale să-și revendice drepturile ca urmare a vătămărilor suferite acum 30 de ani, respectiv calea procesuală civilă.

Personalitatea non-politică a anului

1. Mihai Șora

Mihai Șora, care a împlinit 103 ani pe 7 noiembrie,a fost observator la primul tur al alegerilor prezidențiale în Italia, de unde a transmis mesajul că „Florența votează”, iar „oamenii vor să se întoarcă acasă”. Filosoful Mihai Șora a primit, în luna martie, premiul "Ion Monoran", la a 27-a editie a premiilor Societății Timișoara, care a avut loc la Biblioteca Universității de Vest, după ce, cu cinci luni înainte, Parlamentul European îi acordase Premiul Cetățeanul European al anului.  

„Sunt cu doi ani mai mare decât țara mea și mă doare să văd că țara mea suferă. Dar îmi pun speranța în cei care vin după mine. În copii! Speranța că vor trăi demn și se vor putea bucura de roadele strădaniei lor ca adulți. La Centenarul ei, România nu arată bine – este mai dezbinată, mai fragilă, mai șubredă ca oricând. Și dincoace și dincolo de Prut!”, spunea Mihai Șora, în 2018.

2. Renate Weber

De la finalul lunii iunie, de când Renate Weber a fost desemnată drept Avocat al Poporului, aceasta a luat câteva decizii foarte importante. Putem spune că s-a remarcat prin sesizarea Curții Constituționale cu privire la adoptarea Codului Administrativ prin OUG 57. În opinia sa, în cuprinsul ordonanței sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură și nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susținerea urgenței și situației extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanțe. De asemenea, Renate Weber a luat poziție atunci când Guvernul României a adoptat OUG 62 privind cartelele preplătite, căci prin această ordonanță de urgență afecta drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenești.

3. Patriarhul Daniel

Dacă anul trecut Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, se remarca prin Sfințirea Catedralei Naționale, putem spune că momentul culminant al anului 2019 este întâlnirea cu Papa Francisc de la Palatul Patriarhal și declarația comună a celor doi capi ai Bisericii  în noua Catedrala Patriarhală. De asemenea, un alt moment culminant al Patriarhului, este acela când am decorat-o pe Simona Halep cu cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române, după victoria acesteia de la Wimbledon. Tot în 2019 s-a finalizat documentația necesară pentru canonizarea lui Arsenie Boca, cunoscut drept și Sfântul Ardealului.

4. Simona Halep

Simona Halep - Tenismena din Constanța a uluit o țară întreagă, și nu numai, în vara acestui an, când a cucerit titlul de Mare Șlem de la Wimbledon, după ce, în finală, i-a administrat americancei Serena Williams, în doar 55 de minute de joc, o adevărată lecție de tenis (scor 6-2, 6-2). Totodată, Simona Halep se află se află în top 10 WTA din 27 ianuarie 2014, adică de peste cinci ani și jumătate, iar de atunci nu s-a mai clasat niciodată mai jos locul 10. A încheiat sezonul 2019 pe locul 4 mondial.

5. Ion Aurel Pop

Istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a criticat dur clasa politică românească în legătură cu situația deplorabilă a românilor din Ucraina, acolo unde autoritățile se pregătesc să închidă școlile cu predare în limba română.

„Statul român are o responsabilitate imensă, pe care ar trebui s-o exercite prin instituțiile sale, mai ales prin guvern și parlament. Miniștrii și parlamentarii – o mare parte a lor – nu sunt demni de misiunea pe care și-au asumat-o ori care le-a fost încredințată prin votul democratic”, a comentat Ioan-Aurel Pop, în exclusivitate pentru Evenimentul istoric.

Mai mult: „Ar trebui să avem un mecanism de îndepărtare a celor nevolnici, incapabili, inactivi. Nu ajunge să vrei să fii ministru ori parlamentar, nu ajunge să candidezi și nu ajunge nici măcar să fii ales ori numit! Abia după alegere sau numire vine greul, iar dacă greul este prea mare, retragerea pentru incapacitate ar fi singura soluție demnă”.

6. Andrei Șerban

Regizorul Andrei Șerban si-a dat demisia din funcția de profesor la Columbia University, din SUA. Motivul, uluitor, a fost expus pe larg de artistul român în cadrul unei emisiuni de la TVR 1. „În epoca Trump, dreapta e foarte radicală, stânga e foarte radicală. Universitățile în America sunt, de obicei, de stânga, iar la Columbia University este un fel de socialism care merge spre comunism, e o noua formă de comunism”, a opinat Andrei Șerban.

Regizorul a povestit și momentul care a culminat cu demisia sa: „Am fost chemați noi, profesorii de la Școala de Actorie, în care eu eram șeful Școlii de Actorie, și ni s-a spus că trebuie să facem o comisie în care să angajăm un profesor nou, pentru că cineva se pensionase, și rămânea un loc liber. Eram cinci, șase profesori. Ne-a spus decaneasa Școlii de Artă că suntem prea mulți profesori albi, prea mulți  profesori bărbați heterosexuali și este de dorit să luăm un nou cadru didactic, de preferință o femeie de culoare, care, dacă este gay, este foarte bine, iar, dacă este un barbat, de preferință să fie portorican sau de culoare. «Sigur, nu poate fi cineva cum ești tu, Andrei», mi s-a spus, «care ești un bărbat care a fost căsătorit, care ești heterosexual și care ai copii». Corectitudinea politică este un fel de icter galben al Americii”.

7. Naționala Feminină de Tenis de Masă

Naționala Feminină de Tenis de Masă – România a devenit și în 2019 Campioană Europeană. În septembrie, la Nantes, „tricolerele” pregătite de Viorel Filimon au cucerit pentru a doua oară consecutiv titlul continental, câştigând finala cu Portugalia, scor 3-0. Echipa feminină a României a fost formată din Elizabeta Samara, Bernadette Szocs, Daniela Dodean Monteiro, Adina Diaconu şi Irina Ciobanu. Selecționata noastră a bifat, astfel, al cincilea titlu continental pe echipe la feminin, după cele obţinute în 1992, 2002, 2005 şi 2017.

8. Dan Puric

Într-un interviu exclusiv acordat Evenimentului zilei la sfârșitul lunii noiembrie, Dan Puric a vorbit deschis despre neamul românesc și România, militând pentru (re)deșteptarea acestei nații. Redăm, în  continuare, două pasaje edificatoare.

„Poporul român nu a știut să urască, el a fost germinat dintru începuturi din plămada conștiinței hristice a iubirii. Avram Iancu a înălțat în 1848 pe Câmpia Libertății cel mai scurt și puternic discurs din istorie: «No, să merem!». Și ce popor avea atunci Iancu, încât a înțeles fără așteptare să se ridice! Ar mai avea astăzi Iancu un popor care să-l urmeze?”. „Unde este poporul care rezistă etnic? Noi trebuie să rămânem în zona de Armonie. S-a uitat că țara aceasta, oricât de rănită, de hăituită a fost, a vorbit mereu despre Frumos. Așa a luptat românul, păstrând viu Frumosul. Uitați-vă în folclorul românesc! Nu vedeți urmă de dezechilibru. Priviți o ie țărănească, niciun exces cromatic, nici o geometrie patalogică, ca în cubism. Ci o organicitate extraordinară”.

9. Monica Pop

Profesorul dr. Monica Pop, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice din București, a fost un real sprijin pentru bolnavii din toată țara, care au aflat, prin intermediul ei, cum și când să trateze anumite afecțiuni cu potențial periculos. Pe lângă activitatea de informare a populației, dr. Monica Pop a devenit, anul acesta, un membru important în Consiliul Științific al Agenției Naționale de Transplant, ajutând, prin implicarea sa în promovarea mesajelor pro donare, să îmbunătățească activitatea ANT.

10. Tudor Chirilă

Cazul crimelor de la Caracal a stârnit o reacţie vehementă din partea lui Tudor Chirilă, care, în timpul unui concert organizat la Constanța, a criticat dur Poliţia Română. Înainte de ultima piesă - „În ţara în care m-am născut” - Chirilă a spus despre România că este ţara în care poliţiştii sunt mai prieteni cu infractorii decât cu cetăţenii şi că nu mai este o ţară sigură.

„Se împlinește aproape un an de când cetățeni nevinovați ai acestei țări își luau bătaie într-un mod oribil de la Jandarmeria Română. Acum un an, pe 10 august, români din diaspora și cetățeni din România se adunau în Piața Victoriei în speranța că acel miting va fi începutul unei schimbări. Nu s-a întâmplat. După acel miting, toată presa românească este zguduită de un nou caz care nu se poate numi Colectiv... E un caz singular, știm despre ce este vorba, știm câtă incopetență și mizerie au ieșit la suprafață. Am aflat că Poliția e mai prietenă cu interlopii decât cu cetățenii și am aflat încă o dată că trăim într-o țară în care trebuie să ne fie frică. Întrebarea este ce se va întâmpla și cum poate începe această schimbare”, a reacționat Tudor.

În continuare, cântărețul a lansat un îndemn la proteste și la apărarea libertăților civile: „Eu cred că trebuie să stăm călare pe ei să-și facă treaba și să ieșim în stradă de fiecare dată când ne sunt încălcate chiar cele mai mici drepturi. E singurul lucru pe care îl mai avem”.