Ce cumpărăm din magazin: cozonac sau ... boală la tavă? Cozonacul este pâinea dulce a secolelor trecute, deseori evocată de călătorii străini care au trecut sau locuit în spațiul românesc. De Paște, cozonacul nu lipsește, în principiu, de pe masa niciunui român. Dar, cum ne-am modernizat, de cele mai multe ori, îl cumpărăm. Numai că, în zilele noastre, cozonacul nu se mai face după rețetele vechi, este plin de tot felul de aditivi otrăvitori. Iată ce consumăm, de fapt, în loc de ... cozonac! Nici la vopseaua pentru ouă nu stăm mai bine.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), fabricat/distribuit de 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 g și 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Au fost analizate sortimente de cozonac fabricate/distribuite de:
SC Vel Pitar SA din Râmnicu Vâlcea, SC Boromir IND SRL din Râmnicu Vâlcea, Auchan, Cora, Carrefour, Tedesco SRL din Italia, SC Grewe SRL din Vestem-Sibiu, SC SAL-PAN din Salonta-Bihor, SC Lucipol Impex SRL din Râmnicu Vâlcea, SC As Pan SRL din Popești Leordeni-Ilfov, SC Cristian Impex SRL din Tulcea, SC Aida Prod Com SRL din comuna Cernica-Ilfov și SC Teoden SRL din Băilești-Dolj.
Cozonacul, o „bombă” pentru sănătate
În afară de făină, zahăr, drojdie, sare iodată, în „cozonacul” industrial s-au identificat următoarele ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori. Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 2%. Niciunul dintre produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri), spun cei de la APC. La 65% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că folosește făina tip 000.
În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari.
Top 10 cozonaci aditivați
Cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Lucipol, conține 15 aditivi. Cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Vel Pitar, conține 14 aditivi. Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Lucipol, conține 13 aditivi. Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nucă, cacao și stafide, fabricat de Lucipol, cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat pentru CORA, conțin câte 11 aditivi. Cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat de Vel Pitar şi cozonac cu rahat fabricat pentru Carrefour, conțin câte 10 aditivi. Cozonac cu nucă, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nucă şi cacao, fabricat de Aida Prod Com şi cozonac cu umplutură de nucă, stafide și cacao, fabricat de Sal-Pan, conțin câte 9 aditivi. Cozonac cu cremă de lapte-frișcă, fabricat de Boromir şi cozonac cu nucă, fabricat de As Pa, conțin câte 8 aditivi. Cozonac cu cremă ciocolată-rom, fabricat de Boromir, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și rahat, fabricat de As Pan şi cozonac cu stafide, rahat și cacao, fabricat de Teode, conțin câte 6 aditivi. Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Carrefour şi cozonac cu rahat, stafide și cacao, fabricat de Cristian Impex, conțin câte 5 aditivi. Cozonac cu cremă caramel și cremă ciocolată, fabricat de Boromir, conține 4 aditivi.
„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta produsului, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.
21 de aditivi alimentari în vopsele pentru ouă
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat și 17 tipuri de vopsea pentru ouă din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) și au supus-o analizelor. Ce au găsit?
Au fost analizate următoarele vopsele de ouă : Take (vopsea de ouă sidef marmorat, vopsea de ouă granulată, vopsea de ouă lichidă), Colours Heitmann (vopsea stick paint, pearl, brillant, glitter, glamour), Secom Onix Impex (vopsea Onix), Dr. Oetker (vopsea Carmin), Dr. Oetker ( kit pentru Ouă de Paşte), Polyrom Impex (vopsea solidă și vopsea lichidă), Alex & Comp (vopsea solidă și lichidă roşie, verde, galbenă), Alex & comp (lac pentru ouă), Dr. Oetker (vopsea Gallus) și Gordena Impex (vopsea Imperial Multicolor şi hârtie pentru vopsit ouă roșii), informează APC.
Studiul a fost realizat de o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. În cele 17 tipuri de vopsea analizată au fost identificaţi 11 coloranţi alimentari (E102, E104, E110, E122, E124,E131, E133, E142,E151, E171 si E172), 3 conservanţi alimentari (E200, E203 si E211), 2 corectori de aciditate (E270 şi E524), 2 agenţi de îngroşare (E410 şi E415), 1 acidifiant – E330, 1 agent de umezire - E422 şi 1 stabilizator – E555.
8 dintre aceste vopsele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.
Experţii APC recomandă să cumpărați ouă de categoria 0 și 1, întrucât au coaja mai groasă și nu trece vopseaua prin ele ajungând la conținut. Ouăle de categoria 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate și au coaja foarte subțire, prin urmare vopseaua de ouă poate ajunge în interior. Odată pătate cu vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că devin toxice.