Timp de patru zile, 11 artişti din oraş creează diverse pasteluri urbane, care vor fi expuse în cadrul unei expoziţii ce se va desfăşura între 12 şi 20 noiembrie.
Până mâine, 11 artişi plastici renumiţi din Timişoara participă la cea de-a treia ediţie a Taberei de Pastel Urban, creaţiile lor urmând a fi expuse, între 12 şi 20 noiembrie, în cadrul Atelierului de Urbanism al Primăriei Timişoara. Artiştii implicaţi în proiectul Fundaţiei Rubin speră să arate că Timişoara e un spaţiu public cultural şi să ajute candidatura oraşului pentru statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Artă sub ochii oamenilor
Primul loc "atacat" de artişti a fost Piaţa Unirii. De joi, sculptorul Horia Bojin, artistul experimental Gabriel Kelemen, scenograful Robert Koteles şi pictorul Vlad Corban şi-au stabilit cartierul general în Piaţa Unirii, unde au exersat, pe carton închis la culoare, crochiuri după frumoasele clădiri din oraş. Şi-au ascuţit pastelurile şi au început să tragă linii. Colorate. În jur, oamenii s-au oprit, intrigaţi de întâmplare, iar cei mai curioşi i-au întrebat care sunt scopul şi durata acţiunii.
O parte dintre cei 11 artişti implicaţi în Tabăra de Pastel Urban sunt la prima întâlnire cu pastelul. Reputatul sculptor Ştefan Călărăşanu mărturiseşte că, pe vremuri, obişnuia să umble cu pensule şi culori. Dar asta era cu zeci de ani în urmă. "N-am mai pictat din 1975", a declarat artistul, care şi-a stabilit din start ce va pastela: Turbina de apă a Timişoarei şi o splendidă casă veche, abandonată, din Piaţa Traian.
"Ideea taberei a fost şi să invităm oameni de diferite orientări în artă pentru a avea nişte efecte cu totul speciale", explică sculptorul Bojin, consultantul artistic al Taberei de Pastel Urban.
Imagini-etalon ale oraşului
La unison, cei 11 artişti mărturisesc faptul că a lucra în pastel peisaje urbane reprezintă un moment de provocare în cariera lor. Asta şi pentru că, majoritatea, până acum, nu şi-au propus niciodată să reprezinte oraşul în care trăiesc.
"Provocarea cea mai mare este nu atât tehnica pastelului, cât faptul că toţi trecem zi de zi prin «satul» acesta, iar acum îl vom şi desena", a spus unul dintre plasticieni. Conform regulamentului, fiecare artist va preda, săptămâna viitoare, la finalul taberei, cel puţin cinci lucrări.
"Prin Tabăra de Pastel Urban desfăşurată la Timişoara vrem să creăm imagini- etalon pentru oraşul de pe Bega, imagini care surprind arhitectura şi mai ales spiritul locului, elemente determinante în procesul de constituire a brandului oraşului. În egală măsură, proiectul este un exemplu militant activ pentru depunerea candidaturii Timişoarei la statutul de Capitală Culturală Europeană", ne-a declarat Stelian Cirţ, preşedintele Fundaţiei Rubin, organizatoarea taberei.
Printre cei 11 artişti participanţi la tabăra de pastel se numără şi graficienii Adriana Lucaciu şi Alexandru Jakabhazi, artistul plastic Andreea Palade Flondor, designerii Camil Mihăescu şi Dieter Penteliuc- Cotoşman, sculptorul Ştefan Călărăşanu şi pictorul Victor Vulpe.
SCOP
O modalitate de popularizare a oraşului
Tabăra de Pastel Urban este organizată în fiecare toamnă, din 2008, de Fundaţia Rubin, în cadrul programului "Arta în stradă" derulat împreună cu Primăria Timişoara.
Potrivit preşedintelui fundaţiei, prin această tabără, organizaţia a ales o modalitate de popularizare a oraşului şi spiritului lui prin artă, promovând architectura deosebită şi patrimoniul cultural, propunând artiştilor, localnicilor şi turiştilor să redescopere atributele ce aparţin Timişoarei şi să le pună în valoare.
"Fundaţia Rubin doreşte să imprime în memoria colectivă imagini clare, simbolice, reprezentative pentru Timişoara, prin implicarea în acest proiect a unor artişti contemporani de valoare. Tehnica aleasă - pastelul - le va permite să-şi "înregistreze impresiile" rapid, fără dificultăţi tehnice care apar în cazul utilizării culorilor în ulei spre exemplu, facilitând astfel surprinderea mult mai multor aspecte ale oraşului, de-a lungul celor 4 zile de desfăşurare a taberei urbane", explică Stelian Cirţ.